Sondă NASA pe orbita celei de-a cincea planete de la Soare

Jupiter este a cincea planetă de la Soare şi este cea mai mare dintre toate planetele din Sistemul solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al Pământului, o masă de 318 ori mai mare şi un volum de 1300 ori mai mare.

Este al patrulea obiect de pe cer, ca strălucire, după Soare, Lună şi Venus.

"A fost pentru prima oară când nu m-a deranjat faptul de a-mi petrece seara de 4 iulie "blocat" în camera de monitorizare a misiunii", a spus Scott Bolton, cercetător principal la Southwest Research Institute in San Antonio, după succesul înregistrat de sonda spaţială Juno,aparţinând NASA.

Până acum totul a decurs conform planului, sonda va începe să transmită date legat de originea şi evoluţia lui Jupiter. Cu ajutorul instrumentelor aflate pe sondă, se va investiga conţinutul atmosferei, se vor trasa hărţi ale câmpului magnetic şi se va investiga existenţa unui "miez" de material solid despre care se crede că ar fi în cantitate de 10 până la 15 mase Pământene.

Înainte ca toate instrumentele sondei să fie oprite pentru manevra de intrare pe orbita lui Jupiter, JunoCam a transmis, pe 29 iunie 2016, o fotografie realizată de la 5,3 milioane de kilometri de Jupiter. Sonda Juno se apropia pe direcția polului nord al lui Jupiter, oferind o perspectivă fără precedent asupra giganticei planete și a celor mai mari patru sateliți ai acesteia, Io, Europa, Ganymede și Callisto. Toate celelalte misiuni s-au apropiat de Jupiter pe direcția ecuatorului planetei. Camera JunoCam a fost concepută să obțină fotografii la rezoluții înalte ale atmosferei lui Jupiter din apropierea planetei, spun cei de la NASA

Misiunea sondei Juno face parte din Programul New Frontiers. Sonda a fost lansată în august 2011 și-și va încheia misiunea în februarie 2018 când va plonja prin straturile ultradense ale atmosferei lui Jupiter și va transmite ultimele date pe care le adună înainte de a fi strivită de presiunea atmosferică uriașă. NASA a luat decizia de a încheia astfel misiunea pentru a se asigura că nu există niciun pericol de contaminare a sateliților jovieni care conțin apă și pe care ar putea exista viață microbiană, în special Europa.