Bătălia pentru UBB. Cine vrea să fie urmaşul lui Andrei Marga VIDEO

1.870 de electori vor alege pe 3 martie 2012 succesorul lui Andrei Marga la conducerea celei mai mari universităţi din România, care are 54.000 de studenţi.

Printre posibilii candidaţi - profesori cu greutate, dar şi universitari mai tineri care s-au afirmat sau personaje din mediul universitar clujean cu proptele politice făţişe.

Depunerea candidaturilor pentru funcţia de rector va avea loc între 13 şi 27 ianuarie 2012, lista se închide în 15 februarie, campania electorală va fi între 4 şi 11 ianuarie, iar desfăşurarea scrutinului pentru alegerea rectorului este programată pentru data de 3 martie. Noul rector al fiecărei universităţi din România va fi confirmat până în data de 1 aprilie a anului viitor. Deşi doar Daniel David de la Facultatea de Psihologie şi-a anunţat oficial intenţia şi programul candidaturii la funcţia de rector al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), sunt vehiculate numele mai multor personalităţi sau personaje din cadrul instituţiei care ar putea intra în cursă.

Conform Legii educaţiei nr. 1 din 2011, există două modalităţi de alegere a rectorului. În urma unui referendum organizat în UBB în luna iunie 2011, reprezentanţii instituţiei au optat cea de-a doua modalitate de alegere a rectorului, prevăzută de articolul 209 (al. c) din legea amintită: astfel, rectorul UBB va fi ales "prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din Senatul universitar şi din consiliile facultăţilor".

Singurul care şi-a anunţat public intenţia de a candida la funcţia de rector al UBB este Daniel David, tânărul şef al Catedrei de Psihologie Clinică a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei. În 16 octombrie, acesta a publicat pe blogul personal un articol în care povesteşte cum a ajuns să ia în considerare o posibilă candidatură la conducerea universităţii. Astfel, David a fost chestionat de presă în privinţa aceasta, apoi a fost uimit să vadă că nimeni nu îşi asumă oficial dorinţa de a candida, după care a decis să "analizeze serios" posibilitatea. "Eu sper ca prin această atitudine să-i determin şi pe ceilalţi candidaţi interesaţi să iasă la lumină, să venim în faţa comunităţii UBB cu programe şi planuri, astfel încât ele să fie dezbătute public pentru a eficientiza procesul de vot în interesul UBB", arată David pe blog.

În 1 noiembrie, şeful de la Psihologie şi-a afişat pe blog programul de candidatură. Sunt descrise aici câteva principii ale funcţionării UBB, departamente, arhitectura UBB, admitere, cercetare, strategii, curriculum sau programă. "Va fi nevoie de o reformă a curriculumului astfel încât cursurile de la UBB să fie compatibile, pe specializări, cu cele de la universităţile de top din străinătate, fără a se ignora necesităţile şi expertiza din ţară", a scris David.

Dumitru Matiş, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a spus că se află încă "în meditaţie". "Mă gândesc încă ce să fac. Trebuie să analizăm forţele, contextul, evoluţia economică a României, sunt foarte multe elemente în ecuaţie", a declarat Matiş.

Luminiţa Silaghi Dumitrescu, prorector UBB, a declarat că nu s-a gândit încă foarte serios la candidatură, însă cu certitudine nu o exclude. "Nu cred că cineva cu experienţa mea poate să excludă total o asemenea candidatură. Ştiu foarte bine cum funcţionează UBB şi am o oarecare idee despre ce se poate face. Sunt convinsă însă că şi cineva care nu are aceşti ani în universitate poate să găsească soluţii mai bune", a declarat Silaghi Dumitrescu. "Aştept să văd cum evoluează situaţia, cine mai vrea să candideze şi cu ce program", a conchis prorectorul.

Potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, între posibilii candidaţi se mai numără Cristina Ciumaş, cel mai tânăr prorector al UBB, profesor la FSEGA, care ar avea şanse mari, având în vedere faptul că 40% dintre cei 1.870 de votanţi din universitate sunt femei şi tineri. Printre candidaţi ar putea figura cancelarul general al UBB, Radu Cătană, de la Facultatea de Drept, precum şi Paul Vasilescu şi Florin Streteanu, decanul, respectiv prodecanul aceleiaşi facultăţi. De asemenea, la funcţia de rector UBB ar mai râvni fostul ministru al Educaţiei Naţionale, Mircea Miclea, şi Cătălin Baba, secretar de stat în minister şi decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Ioan Aurel Pop, director al Institutului de Studii Transilvane (singurul academician de pe listă) sau Pompei Cocean, fostul decan de la Facultatea de Geografie, unul dintre cei mai cotaţi "regionalişti" ai ţării. Aceştia nu au putut fi contactaţi în cursul zilei de ieri.

Un alt potenţial candidat ar fi fostul negociator cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Puşcaş, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Ruxandra Cesereanu, de la Litere, Miruna Runcan, de la Facultatea de Teatru şi Televiziune, precum şi Adrian Ivan, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, susţin sursele ZIUA de CLUJ. "În acest moment cred că nu se pune problema unei candidaturi la UBB, nu am analizat această posibilitate. Totuşi, ca negociator, pot să spun că în această meserie cuvântul «nu» nu lipseşte niciodată", a declarat Vasile Puşcaş.

Rectori ai opoziţiei

Câţiva din actualii rectori ai celor mai importante universităţi din România se află de partea opoziţiei. Între aceştia, Ecaterina Andronescu, de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Vasile Astărăstoae, de la UMF Iaşi, Nicolae Robu, de la Universitatea Politehnica din Timişoara, Ion Gheorghe Roşca de la ASE Bucureşti, şi, evident, profesorul Andrei Marga, de la UBB. De altfel, printre criticile aduse noii Legi a educaţiei a fost inclusiv încercarea de a-i elimina de la conducerile universităţilor pe rectorii opoziţiei.