Îndrăgostit de varza a la Cluj, un gastronom englez promovează bucătăria ardeleană

Adevărata atracţie a Transilvaniei este bucătăria tradiţională, crede Paul Bloomfield, profesor de gastronomie la Oxford Brookes University.

Dacă la început era tachinat în Anglia "din cauza poveştii ridicole cu Dracula", Paul Bloomfield a ajuns să fie consultat în cel mai serios mod despre potenţialul zonei. În 2012 englezul va lansa o carte cu reţete din Transilvania.

Manierat, atent la detalii şi pedant ca orice englez, Paul Bloomfield povesteşte că a intrat în povestea demnă de un film a cărţii de bucate transilvane în urmă cu patru ani, când a venit la Cluj într-un program de schimb de experienţă al Universităţii Oxford Brookes. "Am vizitat Sibiul, Blajul, Copşa Mare, Biertanul, Târgu-Mureşul, Turda şi Cluj-Napoca. Cel mai european mi se pare Sibiul, pentru că este un amestec minunat de stiluri, îmi aminteşte de un oraş italian şi are un melanj bun de restaurante", a mărturisit englezul. În urma acestor peregrinări a ajuns să facă o adevărată pasiune pentru bucătăria din zonă. "Mâncarea mea preferată este varza a la Cluj", a dezvăluit el.

Alături de Rareş Crăiuţ, de la organizaţia Slow Food Transilvania, englezul a cules reţete din sate şi oraşe din întreaga Transilvanie. "Cartea conţine din loc în loc poveşti: oameni la care am fost, i-am intervievat şi ne-au spus, de pildă, cum fac ţuică, de ce e aşa specială. Avem şi britanici, cum e mama lui Indrei Raţiu, care a avut o firmă de catering şi avea produse româneşti. Ea ne spune cum vede ea gastronomia românească şi ce s-a vândut mai bine. Poveştile locului, ale oamenilor pot să promoveze la fel de bine ca şi reţetele", precizează Crăiuţ.

Întrebat dacă nu se teme de reacţia celor care agreează mâncarea vegetariană la bucatele consistente, cu multă carne şi grăsimi pe care le va prezenta în carte, englezul a negat. "Cred că va fi un foarte mare succes. Există, de fapt, o mişcare internaţională mai mare, care caută autenticitatea mâncării, reţete vechi... Asta va reuşi să impună cartea de bucate pe piaţă", este convins Bloomfield. "E o bucătărie care nu e afectată de evoluţia societăţii, care îşi păstrează integritatea, care e în contact cu adevăratele tradiţii", a apreciat gastronomul.

"Voi face demersuri pentru drepturi de autor, dar nu voi taxa pe cine le va folosi. Scopul este în principal unul de promovare, de aducere în atenţia publicului, mai ales din Marea Britanie, despre ce înseamnă Transilvania", punctează englezul. Despre Cluj acesta crede că "e un oraş fermecător, destul de dezvoltat, are pieţe drăguţe". "Cred că ar putea avea drumuri mai bune, dar are un melanj foarte bun de stiluri, restaurante bune, cred că are potenţial. Dacă aş deschide un restaurant aici, ar avea mare succes", spune britanicul.

"Prietenii mei nu m-au încurajat când au auzit că vreau să vin în România, din cauza poveştii ridicole cu Dracula. Era un subiect amuzant, dar în ultima perioadă au început să apară tot felul de articole în presa engleză care prezintă realitatea din Transilvania şi în momentul acesta e un subiect de discuţie destul de important", mărturiseşte Bloomfield. "Dintr-o dată, toţi au încetat să mă întrebe despre Dracula. Avem discuţii despre proprietăţi, despre potenţial", adaugă el.

Despre vizitele repetate ale Familiei Regale în Transilvania, Paul Bloomfield este de părere că sunt un lucru foarte bun. "Englezii cunosc principiile Casei Regale a Marii Britanii, ştiu cu ce valori se asociază şi le văd bine alăturate Transilvaniei. Lumea e atentă la conţinutul efectiv al zonei Transilvania. De aici nu pot rezulta decât lucruri bune", afirmă el. Specialistul în gastronomie spune că nu cunoştea speculaţiile despre o posibilă venire a prinţului Charles la conducerea României. "Se ştie că există o legătură de prietenie între Casa Regală a României şi cea a Marii Britanii, una veche, dar adevăratul motiv pentru care prinţul Charles vine aici este pentru ce are Transilvania de oferit şi asta este povestea organică «Grădina Transilvaniei»", explică englezul. O mai bună promovare turistică a Transilvaniei s-ar putea face, în opinia sa, prin trasee de tip Drumul Vinului, reţele de restaurante, trasee gastronomice şi o infrastructură decentă. "Ar trebui cultivată aici o cultură a pieţelor alimentare, a festivalurilor, o cultură care există în Transilvania, dar trebuie încurajată", a încheiat britanicul.

Vedetă la Slow Food in Campus

Englezul de la Oxford Brookes University a venit la Cluj pentru a participa la programul Slow Food in Campus, iniţiat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară de fundaţia condusă de Indrei Raţiu. "Scopul acţiunii este de a atrage în primul rând atenţia şi a ajuta tinerii să realizeze cât de valoros este potenţialul local, care din punct de vedere al identităţii produselor este la un nivel mult ridicat faţă de ce se găseşte de obicei în Europa, mai ales în cea de Vest", a precizat Bloomfield.