Interviurile pentru funcţia de judecător CEDO, miercuri de la 13. Doi clujeni în cursă
Potrivit surselor citate, procurorul Codrin Miron, de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Arad, s-a retras, astfel că în competiţia pentru această funcţie au mai rămas Iulia Motoc, Cristina Coteanu, Bianca Guţan, Tudor Panţîru, Florin Streteanu şi Paul Vasilescu. Ultimii doi sunt doctori la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj.
Interviurile vor începe la ora 13.00, fiecărui candidat fiindu-i rezervată câte o oră în faţa Comisiei de selecţie, au precizat aceleaşi surse.
Judecătoarea Curţii Constituţionale Iulia Motoc este programată a doua la interviu, de la ora 14.00, conform surselor citate.
Potrivit MJ, cei nouă membri ai Comisiei de selecţie a candidaţilor în numele României pentru ocuparea funcţiei de judecător al CEDO sunt ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea instanţei supreme Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din MJ, Mădălina Manolache.
Reprezentanţii MJ au declarat, pentru Mediafax, că interviurile nu vor fi publice.
Lista celor şapte candidaţi, redusă între timp la doar şase, a fost făcută publică luni de Ministerul Justiţiei.
Cristina Coteanu, doctor în drept, a fost fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei (MJ).
Bianca Guţan este, şi ea, doctor în drept şi lucrează ca profesor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
Florin Streteanu deţine, de asemenea, titlul de doctor în drept, iar în prezent este decan al Facultăţii de Drept din Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca.
La aceeaşi facultate din Cluj-Napoca predă Paul Vasilescu, care este, şi el, doctor în Drept.
Tudor Panţîru, judecător al Curţii Constituţionale din Republica Moldova şi fost deputat PSD în Parlamentul României, a mai fost judecător internaţional CEDO, între 1996 şi 2001, conform CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Potrivit MJ, conform procedurii indicate în anunţul privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător CEDO, publicat la 23 mai 2013, în urma depunerii dosarelor, candidaţii înscrişi vor susţine un interviu în faţa Comisiei, care va avea loc la sediul Ministerului Justiţiei. Interviul, care se va derula individual, va urmări stabilirea experienţei profesionale a candidaţilor, a cunoaşterii jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului precum şi a aptitudinii de a face faţă provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura rolului acesteia, de relaţia sa cu instanţele naţionale şi cu celelalte instanţe internaţionale. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate minim două întrebări şi maxim cinci întrebări în cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. În funcţie de cunoaşterea activă sau pasivă a limbii în care a fost adresată întrebarea, aşa cum a fost indicată cunoaşterea limbii în curriculum vitae, răspunsul candidatului va fi formulat în limba indicată ca fiind cunoscută în mod activ, a precizat MJ.
Comisia va selecta trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, pe lista de propuneri, care va fi înaintată Guvernului. Ulterior primirii avizului Comisiilor Juridice şi pentru Drepturile Omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţa comună, Guvernul va transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei trei candidaţi.
Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară, de pe lista de trei candidaţi prezentată de România.
În anunţul privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO, MJ a arătat că "lista de propuneri cuprinzând cei trei candidaţi se va definitiva cu luarea în considerare, pe lângă criteriile sus menţionate, a necesităţii ca pe listă să figureze candidaţi de ambele sexe, cu excepţia cazului în care sexul candidaţilor de pe listă este cel insuficient reprezentat în cadrul Curţii (sub 40% din judecători)".
Asta înseamnă, în condiţiile în care bărbaţii sunt majoritari între judecătorii de la CEDO, că lista cu trei propuneri va trebui să conţină cel puţin o femeie, existând şi posibilitatea ca toate propunerile să fie persoane de sex feminin.
De asemenea, la definitivarea listei se va acorda prioritate, în caz de evaluare similară a doi sau mai mulţi candidaţi, aceluia dintre ei care faţă de limita maximă de vârstă stabilită pentru exercitarea funcţiilor (70 ani) să îşi poată derula măcar jumătate din mandat. Celălalt candidat va fi inclus, după caz, pe o listă de rezervă cu trei candidaţi.
În termen de maximum cinci zile de la realizarea interviului, comisia va publica pe site-ul MJ cele două liste - de propuneri şi de rezervă. Conţinutul procesului verbal încheiat ca urmare a procedurii de selecţie a candidaţilor şi de stabilire a conţinutului celor două liste va fi disponibil, la solicitarea candidaţilor, în ceea ce priveşte propria evaluare, s-a mai arătat în anunţ.
Curtea Constituţională (CC) a decis, în 9 mai, că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO din partea României.
La 16 decembrie 2013 va înceta mandatul actualului judecător al României la CEDO, Corneliu Bîrsan.
