Lacăt pe Muzeul de Speologie, unicul din România. Vezi ce spune proprietarul care a bătut uşa în cuie

Muzeul de speologie din Cluj, închis de un an, ar putea fi mutat. Clădirea a fost retrocedată prin decizia instanţei fostului proprietar - RADEF Bucureşti - iar un alt proprietar din clădire, care de asemenea a câştigat în instanţă dreptul de proprietate asupra căii de acces în curtea interioară a clădirii, a închis-o.

Muzeul este administrat de Primăria Cluj-Napoca iar imobilul în care funcţiona Muzeul de Speologie din Cluj-Napoca a fost retrocedat în natură, spune purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Buzatu. "Din decizia instanţei s-a desprins concluzia că retrocedarea părţii din imobil în care se află muzeul de speologie revine RADEF Bucureşti", arată ea. Teoretic, însă, muzeul nu poate fi închis pe motivul retrocedării: legea spune că Primăria, în calitate de chiriaş, poate plăti proprietarului - RADEF  - o chirie stabilită prin lege, timp de cinci ani. După acest termen, Consiliul Local din Cluj-Napoca va decide dacă va continua ocuparea imobilului prin plata unei chirii "ce ar urma să fie stabilită prin negociere directă cu proprietarul", după cum precizează Buzatu, fie să cumpere imobilul - "în măsura în care proprietarul va fi de acord să-l vândă".

O a treia variantă pe care Consiliul Local o ia în calcul este mutarea muzeului. "Este prematur însă să stabilim care dintre variante va fi cea aleasă de Consiliul Local, în funcţie de situaţia la zi peste cinci ani de la punerea în posesie", arată Buzatu.

"Nu are nicio legătură Muzeul de Speologie, care se află în Piaţa Unirii 25, cu imobilul fostului RADEF, care se află la numărul 24", spune preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor, Augustin Feneşan. El spune că accesul la muzeu a fost blocat de un proprietar care deţine o proprietate la numărul 25 "şi, prin urmare, Primăria a găsit soluţia de rezervă să facă un acces provizoriu din strada Sextil Puşcariu 8, deci pe la proprietarii vecini". Motivul pentru care accesul prin Unirii 24 a fost închis este starea de degradare a imobilului: "cad pietre şi prezintă un pericol iminent pentru turişti", spune el.

ziuadecj.ro l-a găsit şi pe proprietarul care a baricadat intrarea în muzeu. Vasile Szasz (74 ani) spune că a închis intrarea în clădire pentru că imobilul este foarte degradat. "Dacă pică pereţii pe cineva, cine e de vină? Proprietarul. Nu îmi asum această răspundere", a spus el. Proprietarul spune că nu va permite accesul către muzeu atâta timp cât Primăria nu este de acord să consolideze imobilul. "Am făcut zeci de sesizări şi degeaba", explică Szasz.

Acesta a fost pus în posesie de către instanţă pe imobilul din piaţa Unirii 24, ce se întinde până la strada Sextil Puşcariu. Muzeul de Speologie, însă, se află la numărul 25, cu acces printr-un gang de la numărul 24. Acesta este cel pe care l-a blocat Szasz, cu o bârnă bătută în piroane. Când reporterul ziuadecj.ro l-a vizitat, Szasz i-a oferit răspunsul în scris la întrebarea când va redeschide accesul spre muzeu. În răspunsul scris, Szasz spune că îţi asumă răspunderea "în virtutea legilor în vigoare, faţă de organele competente din România" şi că va redeschide calea de acces spre muzeu "după consolidarea imobilului din piaţa Unirii 24 şi după prezentarea unei hotărâri definitive a justiţiei dinaintea lui 2003 semnată de coproprietarii Vădan Maria şi Szasz Vasile, iar totodată în scris îmi va răspunde primarul la întrebarea mea anterior înregistrată, prin ce idee este mai preferenţială doamna Neaga, cine a blocat calea de acces la muzeul pe un teritoriu public decât Szasz Vasile pe cine căutaţi să forţaţi să renunţe la un teritoriu privat pentru care mai plăteşte şi chirie".

APM ar urma să intre în posesia clădirii de la numărul 24, împreună cu Vasile Szasz, după ce a revendicat-o în instanţă. Vezi aici detalii

Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca e unicul de profil din ţară şi urmăreşte să le ofere vizitatorilor ocazia de a cunoaşte viaţa şi opera savantului Emil Racoviţă, fondatorul primului institut de speologie din lume, cel de la Cluj. Prezintă şi exponate care ilustrează originalitatea şi valoarea ştiinţifică a peşterilor, precum şi principalele rezultate ale cercetărilor întreprinse de speologii clujeni.