Magnetismul Clujului şi influenţa economică

Magnetismul Clujului şi influenţa economică
Două milioane de români intenţionează să se mute într-unul dintre marile oraşe ale ţării, în următorii cinci ani, în vreme ce 1,1 milioane vor să părăsească ţara, conform unui sondaj menţionat în raportul "Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România", realizat de Banca Mondială.

Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

La întrebarea "În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?", 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% - Cluj-Napoca, iar 9,14% - Timişoara. Însă, la o altă întrebare - "În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?", 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

Repondenţii din mediul urban şi cei cu un nivel de studii mai ridicat au răspuns că doresc să plece în străinătate, iar cei cu un nivel de studii mai redus şi locuitorii din zona rurală intenţionează să se mute în interiorul ţării. De asemenea, bărbaţii preferă să emigreze, iar femeile optează să se mute într-unul dintre oraşele ţării.

"Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetăţeni români (30,7% din totalul populaţiei stabile) şi-au schimbat reşedinţa în ţară cel puţin o dată în timpul vieţii. Numărul este uşor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ trei milioane de români au migrat în afara ţării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfăşoară pe distanţe mari. Aproape 51% dintre migranţi s-au mutat în alt judeţ decât cel în care s-au născut sau în care obişnuiau să locuiască şi doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din acelaşi judeţ. Acest lucru indică faptul că migraţia pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanţă, explicând astfel şi colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România", se arată în raport.

La acest sondaj au răspuns 1.250 de persoane, fiind utilizată o metodă de eşantionare aleatorie care a ţinut seama de distribuţia teritorială a populaţiei, de structura demografică şi de distribuţia pe sexe şi pe zone urbane/rurale.

În acest context, Cluj Hub organizează împreună cu Banca Mondială o discuție pe tema atractivității și competitivității orașelor românești, cu un focus aparte pe Cluj. Scopul discuției este de a identifica ce s-a făcut bine în Cluj și cum pot contribui organizaţiile şi comunitățile locale inovatie la creșterea performanței urbane și regionale.

Invitaţii evenimentului - Marcel Ionescu-Heroiu şi Marius Cristea, Experţi Dezvoltare Urbană la Banca Mondială - vor prezenta studiul "Orașe Magnet: Ce pot face orașele românești pentru a fi mai atractive pentru oameni". În partea a doua a evenimentului vor fi prezentate pe larg concluziile studiului cu aplicabilitate pe ecositemul economic clujean, cei doi invitaţi dorind să intre şi într-o sesiune informală de dezbateri cu participantii.

Evenimentul va avea loc luni, 11 septembrie 2017, de la ora 18:00, la sediul Cluj Hub din strada PIteşti, nr. 19.

 

Comenteaza