Misterul mormântului de la Curtea de Argeş, descifrat la Cluj

Pe lângă stabilirea "locatarului" mormântului, specialiştii vor să descifreze şi o altă enigmă, aceea a presupusei origini cumane a voievozilor români.

Un dinte, fragmente de os, de pânză înnegrită de vreme şi câţiva butoni sunt cele câteva "relicve" aduse în condiţii speciale la Cluj pentru a fi cercetate pe îndelete în cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-nano-ştiinţe din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). "La piesele metalice se va stabili compoziţia, iar la materiale încercăm să aflăm ce fel de fibre au fost folosite la ţeserea tunicii şi care a fost modul de creare a materialului de pe centură", a explicat Beatrice Kelemen, cercetător în cadrul instituţiei. În ceea ce priveşte probele ADN, specialista a spus că "urmează să stabilim în prima fază cât ADN avem, ce calitate are, iar ulterior anumite fragmente ale acestui ADN vor fi citite, comparate fie cu rămăşiţe ale unor personaje înrudite cu Vlaicu Vodă, fie cu bazele de date genetice internaţionale, pentru a vedea înrudirile pe linie maternă, pe linie paternă şi eventual să vedem dacă se relevă o origine orientală cumană".

Proiectul e derulat de o echipă de aproximativ 20 de tineri cercetători de la UBB, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, de la Academia Română, atât de la Cluj, cât şi de la Bucureşti. "Studiile se concentrează pe obţinerea acelor date care nouă în general, ca istorici şi ca arheologi, ne lipsesc. Noi lucrăm foarte multe interpretări şi informaţii marcate de factori subiectivi. Mai ales pentru perioade vechi ale istoriei acestor zone avem doar date parţiale şi puţine", a explicat Alexandru Şimon, cercetător la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, filiala Cluj. "Noi încercăm să căutăm informaţia care să ne arate originile lor, gradul în care ei corespund imaginii pe care o avem despre ei, în ce măsură cineva considerat român, sas, secui sau maghiar chiar era. Se poate considera o acţiune identitară: în ce măsură ei îşi asumă etnia înainte de a-şi asuma biserica", a explicat Şimon. Programul a fost iniţiat de către Academia Română şi se desfăşoară sub directa îndrumare a academicianului Octavian Popescu, cu susţinerea celor două universităţi din Cluj şi din Iaşi.

"Miercuri am deschis aşa-numitul mormânt domnesc de la Curtea de Argeş, identificat ca fiind ori al lui Negru Vodă, ori al lui Vladislav I, cunoscut ca Vlaicu Vodă, ori al lui Radu I", a mai spus Alexandru Şimon. Mormântul a fost descoperit şi cercetat în anii ‘20, când a provocat senzaţie. "Până atunci se credea că domnii români sunt, de fapt, nişte ţărani fruntaşi care duc o viaţă foarte simplă şi stau pe prispă. La găsirea mormântului, cel de acolo avea o întreagă îmbrăcăminte de cavaler apusean, cu aur şi toate însemnele stării sale", a relatat specialistul.

Un obiectiv esenţial al cercetării actuale a mormântului este de a confirma sau infirma teoria că primii voievozi români ar avea sânge cuman. "E un mister pe care îl vom putea descoperi prin această analiză. Semnalul oriental corespondent unei origini orientale e uşor de observat la o analiză ADN. Durează minim o lună", a adăugat Şimon. Pentru a stabili legături de rudenie este nevoie de fragmente din alte morminte, iar cea mai la îndemână variantă este prelevarea de probe de la cel de la mănăstirea Cozia, al lui Mircea cel Bătrân. "Noi nu putem miza decât pe dinţi. În funcţie de gradul de înrudire a celui cercetat acum cu Mircea cel Bătrân, se poate dovedi şi identitatea personajului. Dacă sunt înrudiţi apropiat înseamnă că e tatăl său şi atunci mormântul e al lui Radu I. Dacă înrudirea este mai îndepărtată, atunci avem de-a face cu Vladislav I. Sunt mai multe teorii", a punctat Şimon.

Costurile analizelor nu sunt foarte mari, de ordinul miilor de euro, şi sunt suportate de instituţiile implicate. Despre declaraţiile revoltate ale ministrului Culturii, Puiu Haşotti, cum că ar fi imorală deschiderea acestor morminte, cercetătorul clujean a spus că "domnul ministru va avea poate o plăcută surpriză în momentul în care va vedea rezultatul". "Demersul a fost perfect legal. Vrem să constituim o bază de date genetice pe care apoi alţi cercetători să o extindă şi să o detalieze şi poate cei care vin după noi să poată oferi informaţiile de care am fi avut noi nevoie acum", a explicat el.

Rezultatele vor fi parţial finalizate peste o lună şi jumătate. Analiza de bază se va face la Cluj şi apoi urmează teste la universităţi precum cea din Cambridge sau Bilbao. Concluziile finale se anunţă doar peste un an.

Vechimea românilor în zona Clujului, confirmată ştiinţific

În privinţa analizelor efectuate asupra celor 19 morminte din secolul al XIII-lea descoperite în martie 2011 în biserica lui Ştefan cel Mare de la Feleacu, Alexandru Şimon a precizat că "ce se poate spune e că avem de-a face categoric cu o populaţie românească, cu eticheta pusă de maghiari". Au fost primii români cărora li s-a cercetat ADN-ul. Miza descoperirii era de a stabili dacă în zonă ar fi existat cu secole în urmă o fortificaţie mai veche de anul 1300. "În zona Clujului nu aveam urme atât de vechi ale prezenţei românilor ca în Haţeg sau Făgăraş, avem doar locuri ca Cetatea Dăbâca, unde sunt mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Cu descoperirea de la Feleacu ne apropiem de prezenţa românilor pe acest teritoriu. Suntem bucuroşi de asta, dar, pe de altă parte, suntem şi precauţi", a declarat Şimon la acea vreme.