NU se efectuează autopsie pe trupul unui papă decedat / Ce va include ceremonialul funerar al Papei, expunerea publică și înmormântarea

Moartea Papei pune în mișcare un proces lung și meticulos care include o serie de proceduri clare și obiceiuri vechi de sute de ani, totuşi Papa Francisc va fi primul papă din ultimul secol înhumat în afara Vaticanului.

Imediat ce decesul este confirmat, începe pregătirea trupului Papei pentru funeralii. Trupul neînsuflețit este binecuvântat și îmbrăcat în veșmintele pontificale, apoi așezat într-o capelă privată pentru o primă veghe​. În scurt timp, Vaticanul anunță public știrea tristă, iar clopotele bazilicilor pot răsuna în semn de doliu. Conform tradiției, se declară oficial o perioadă de doliu de nouă zile, numită Novendiale, interval în care întreaga Biserică se roagă pentru sufletul răposatului papă​.

Rădăcinile acestui obicei coboară până în Roma antică, unde nouă zile de jale erau ținute după moartea unui demnitar, tradiție preluată ulterior în ritul catolic​. Adesea, statul italian însuși declară doliu național în această perioadă, dată fiind statura papalității la Roma și în lume​. După primele ritualuri discrete, urmează expunerea publică a trupului pontifului decedat. Trupul Papei este depus în Basilica Sf. Petru, unde credincioșii își pot lua rămas-bun. În primele zile, sute de mii de persoane, de la pelerini simpli la șefi de stat, stau la coadă pentru a aduce un omagiu​. Papa este așezat fie pe un catafalc (un podium funerar împodobit) în fața altarului, fie – după cum a dorit recent Papa Francisc – într-un sicriu deschis simplu, fără prea mult fast​.
​
Zilnic, în acest interval, au loc slujbe de pomenire și recviem atât în Bazilica Sf. Petru, cât și în biserici catolice din toată lumea​. Sunt zile solemne, în care Biserica întreagă se roagă și își amintește de cel care a condus-o. Înmormântarea Papei are loc, de regulă, la 4-6 zile după deces, în funcție de decizia Colegiului Cardinalilor​. Funeraliile pontificale se țin de obicei în Piața Sf. Petru, în aer liber, pentru a putea primi mulțimile imense de credincioși și delegații din toată lumea​. Slujba este celebrată de decanul Colegiului Cardinalilor (dacă acesta este apt și sub 80 de ani) sau de un alt cardinal desemnat, și are caracteristicile unui ritual de stat combinat cu liturghia religioasă.

După Sfânta Liturghie funerară urmează înhumarea. Conform tradiției romano-catolice, aproape toți papii din ultimele două milenii își dorm somnul de veci în cripta de sub Basilica Sf. Petru – așa-numitele Grote Vaticane. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv predecesorul lui Francisc, Papa Benedict al XVI-lea (care, deși a demisionat în 2013, a fost înmormântat ca fost pontif în 2022)​.

Ritualul de înmormântare papală este marcat de tradiția celor trei sicrie: în mod clasic, trupul Papei este depus mai întâi într-un sicriu din lemn de chiparos, care este apoi introdus într-un sicriu de zinc, iar la exterior se află un al treilea sicriu din lemn masiv (adesea din ulm sau stejar)​. Această încapsulare triplă simbolizează demnitatea, mortalitatea și incoruptibilitatea legămintelor lăsate în urmă de pontif și are rolul practic de a proteja rămășițele pe termen lung. De asemenea, alături de trup, se așază uneori obiecte simbolice: de pildă, la înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea, în sicriu au fost puse medalii și monede bătute în timpul pontificatului său, precum și un pergament numit rogito – un document de circa 1000 de cuvinte care rezumă viața și domnia papei decedat​. Este de așteptat ca și Papa Francisc, la momentul potrivit, să fie înmormântat alături de un rogito care să consemneze particularitățile pontificatului său unic​. În timpurile moderne, chiar și aceste rituri funerare au cunoscut adaptări.

Papa Francisc, cunoscut pentru simplitatea sa, a lăsat instrucțiuni ca înmormântarea lui să fie una modestă: dorește să fie așezat într-un singur sicriu de lemn (captușit cu zinc) în locul tradiționalelor și a cerut să nu fie expus pe un catafalc grandios, ci într-un mod simplu, accesibil oamenilor de rând​. Mai mult, într-un interviu a dezvăluit că și-a ales locul de veci la Basilica Santa Maria Maggiore din Roma – una dintre bisericile sale preferate – ceea ce îl va face primul papă din ultimul secol înhumat în afara Vaticanului​. Aceste decizii reflectă atât personalitatea Papei Francisc, cât și o ușoară schimbare de paradigmă în ritualurile papale, adaptate sensibilităților contemporane.

Un detaliu mai puțin cunoscut este că nu se efectuează autopsie pe trupul unui papă decedat, exceptând cazuri excepționale. Tradiția Bisericii impune respect maxim față de corpul Pontifului, considerat unsul lui Dumnezeu, astfel că examinările post-mortem invazive au fost evitate din respect (și pentru a preveni eventuale controverse). În trecut, unii papi erau îmbălsămați pentru conservare, ba chiar li se scoteau anumite organe. De pildă, există o biserică lângă Fontana di Trevi din Roma care păstrează, ca relicve, inimile a peste 20 de papi în urne de marmură​, notează fresh24.ro. 

În prezent, numărul maxim de cardinali electori care pot participa este în jur de 120 (limita stabilită de regulamentele moderne), veniți din toată lumea. După moartea Papei, toți cardinalii (inclusiv cei peste 80 de ani, deși aceștia din urmă nu vor vota) se reunesc la Roma în cel mult 20 de zile. Înainte ca ușile să se închidă pentru vot, cardinalii poartă discuții preliminare în Congregații generale zilnice – ședințe în care analizează situația Bisericii și schițează portretul candidatului ideal pentru vremurile actuale​. Cardinalii mai vârstnici, de peste 80 de ani, pot lua parte la aceste discuții și consfătuiri, aducându-și contribuția de experiență, însă ei nu vor intra efectiv în Conclav și nu vor avea vot​. Conform tradiției stabilite, Conclavul începe după ce au trecut cel puțin 15 zile de la decesul papei, oferind timp pentru ca toți electors să ajungă la Roma și pentru desfășurarea doliului, mai scrie sursa citată.