Obiecte ale unui faimos spion, expuse la Muzeul Etnografic

O spectaculoasă expoziţie a fost deschisă vineri la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la aniversarea a 90 de ani de existenţă a acestei instituţii de cultură.

Obiecte care nu au mai fost expuse publicului pot fi admirate între 22 iunie şi 29 iulie. Între ele, unele folosite odinioară de vrăjitoare, donaţii ale familiei Brătianu şi exponate din colecţia spionului Hilaire du Berrier.

Evenimentul este organizat la aniversarea a nouă decenii de funcţionare a instituţiei şi, totodată, împlinirea a 125 de ani de la naşterea lui Romulus Vuia, primul director şi întemeietorul muzeului. Vernisajul a fost prilej de remomorare a zbuciumatei istorii a instituţiei de către Ioan Toşa, angajat al muzeului din 1967. Acesta a evocat realizările specialiştilor, dar şi eforturile de la începuturi de a strânge la un loc mai multe colecţii, mutarea exponatelor la Budapesta, în lăzi, în timpul Primului Război Mondial şi procesele ce au urmat pentru recuperarea lor, schimbarea sediilor, expoziţii de răsunet ale muzeului clujean la Praga, Austria, Germania sau Elveţia sau mutarea de pomină la Sibiu, în anii ‘40, cu turma de oi de la Muzeul Satului cu tot.

Clujenii au ocazia să vizioneze, în premieră, câteva obiecte ale unui faimos spion al secolului trecut, contele Hilaire du Berrier de Monaco. Personaj cu o biografie senzaţională, du Berrier a fost la un moment dat arestat pentru că a spionat pentru fascişti. A fost aviator pionier, jurnalist în Vietnam, confident al unor regi, scriitor, monarhist şi a murit în 2002 la Monaco, unde avea proprietăţi. În 1936, după ce a luat parte la războiul din Etiopia a stat o perioadă în Transilvania, unde s-a odihnit o vreme la reşedinţa prietenului său, baronul Banffy de la Cluj. A plecat din Transilvania ca să se înroleze în războiul din Spania, după ce a dăruit muzeului colecţia sa de obiecte exotice achiziţionate din diverse călătorii. Cei care vizitează expoziţia vernisată vineri pot vedea din colecţie un pergament cu o rugăciune în limba geez, purtată de absinieni, un talisman pentru femei reprezentând o "cruce buzo maskal", precum şi o tavă şi o cutie împletite de mahomedani.

Expoziţia "Păstrătorii tradiţiei. 90 de ani de muzeografie etnografică transilvăneană" mai cuprinde obiecte din câteva colecţii, între care şi cea a lui Romulus Vuia. Între acestea, "minuni" ca o barieră de deochi din Livezeni, "secerea celor frumoase" din Cârneşti, un răboj pentru plata şcolii, un altul de brânză, cumpăna de la Stâna din Părae din munţii Clopotiva, seceri, ştergare, bâte, o ostie de prins peşti, precum şi diverse obiecte bisericeşti. "Ciudat este că multe obiecte folosite pentru practici magice au fost donate de preoţi sau provin de la ei", a precizat Ioan Toşa, curatorul expoziţiei.

Din colecţia anticarului sibian Samuel Leitner au fost alese câteva piese de ceramică lucrate de breslele transilvănene. Cei care caută obiecte specifice zonei Clujului le vor găsi în colecţia lui Andrei Orosz: un bici de piele, patine de lemn, de os, o sfârlă, câteva secere şi bolovani pentru încălzit apa, toate de la Apahida. Se mai găsesc aici un foarfece de stins lumânarea, un sfredel pentru ciubăr sau un corn pentru praf de puşcă.

Mari doamne ale României precum Sabina Cantacuzino, fiica lui I. C. Brătianu sau Eliza Brătianu, soţia acestuia, au donat muzeului obiecte din costumul popular din Teleorman, Dolj şi Mehedinţi.

Pasionaţii de vrăji şi mistere străvechi pot afla la expoziţia de la Muzeul Etnografic obiecte descrise ca tămăduitoare de "piatră la băşică", insomnie, boli de inimă, "piatra magică", amulete, "ciocanul măiestrelor". Ca exponate exotice pot fi menţionate un pomelnic, bâta voievodului ţiganilor din 1886, o lulea de la 1791, mărgelele ţiganilor nomazi sau obiectul pentru vrăjit al unei ţigănci bătrâne.

Expoziţia se află în spaţiul de sus al sălii Reduta din cadrul muzeului (situat pe strada Memorandumului nr. 21), la care se ajunge urcând scara din dreapta intrării. Biletele de intrare sunt incluse în cele de vizitare a întregii instituţii şi costă 6 lei, respectiv 3 lei pentru elevi, studenţi sau pensionari.