Foto Peste 150 de monede din argint, vechi de 2.000 de ani, descoperite de vânătorii de comori

Peste 150 de drahme şi tetradrahme greceşti din argint, vechi de circa 2.000 de ani au fost descoperite la Poiana Cristei, judeţul Vrancea, de doi căutători de comori, cu ajutorul unor detectoare de metale. 

Monedele au ajuns la Muzeul Vrancei şi urmează a fi trimise la un laborator din Iaşi pentru a fi datate şi evaluate, au informat, miercuri, reprezentanţii instituţiei de cultură.

"Această descoperire de la Poiana Cristei este una interesantă, fiind găsite la un loc 152 de monede de monede. Ieri (marţi - n.red) arheologii noştri au mers pe teren să stabilească exact zona, perimetrul în care acestea au fost descoperite, să vedem cum au stat în pământ, dacă putem vorbi de un cimitir, un mormânt sau au fost pur şi simplu îngropate din fugă. Monedele au fost găsite la o adâncime de circa 50 de centimetri.

Nu ştim dacă au fost îngropate mai adânc în sol şi ulterior au fost aduse la suprafaţă de aluviuni sau alunecări de teren, dar, după toate indiciile luate de arheologi, se pare că ele au fost îngropate pe fugă. Vorbim de copii după monede greceşti, nu neapărat de mare calitate, dar sunt interesante. Sunt drahme şi tetradrahme greceşt din argint făcute de daci la nord de Dunăre, cu o vechime estimativă de circa 2.000 de ani", a declarat, miercuri, managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

"Monedele au fost găsite direct în sol. A existat probabil o materie naturală care s-a dezintegrat, pentru că nu cred că au fost depuse direct în sol, dar după 2.000 de ani, elementul în care acestea au fost puse pentru a fi protejate s-ar fi putut deteriora, putrezi. Interesant este că au fost găsite împreună toate aceste monede, de unde ideea că ele au aparţinut unei comunităţi sau unei căpetenii, care probabil s-a retras, a fugit, pentru că ele au fost îngropate la repezeală", a menţionat managerul Valentin Muscă.

Deşi nu este prima descoperire de acest tip de pe teritoriul Vrancei, aceasta vine să confirme faptul că locuitorii de acum mai bine de 2.000 de ani din această zonă a Carpaţilor de Curbură aveau capacitatea de a prelucra metalul, dar şi existenţa unui comerţ activ în spaţiul de la nord de Dunăre.

În urma expertizării monedelor, pasionaţii de comori ar putea primi până la 30% din valoarea estimată a acestora.