Poliţistul Curt, ţinut după gratii pentru că eliberarea „nu e oportună”

Mihai Curt-Iosip, arestat la începutul acestui an sub acuzaţia de trafic de influenţă, a formulat în 14 martie a doua cerere de liberare provizorie sub control judiciar, însă Curtea de Apel Cluj i-a respins solicitarea. Procurorii DNA au reţinut, în urma denunţului făcut de Gabor Gabor (fost informator al ofiţerului), că poliţistul l-ar fi lăsat pe acesta să creadă că poate să intervină pe lângă poliţişti, procurori şi funcţionari ai Registrului Auto Român (RAR) Cluj pentru ca acesta să-şi recupereze un autoturism de teren reţinut de autorităţi ca fiind furat. Pentru intervenţie, comisarul şef i-ar fi cerut lui Gabor Gabor 5.000 de euro şi 3.500 de lei, arată procurorii. Pe de altă parte, poliţistul susţine că a împrumutat de la Gabor suma de 1.000 de euro, dar, fiind presat şi hărţuit să-i rezolve acestuia problemele, i-a înapoiat 3.000 de euro, diferenţa de 2.000 reprezentând dobânda. Declaraţia dată de Gabor în faţa instanţei, semnată cu degetul, întrucât este analfabet, a conţinut multe contradicţii, inclusiv cu privire la cuantumul sumei pe care i-ar fi dat-o poliţistului. Dacă procurorii reţin suma de 5.000 de euro, Gabor susţine că i-ar fi dat lui Curt aproape dublu, respectiv 9.000 de euro.

Practic, în motivarea Curţii de Apel Cluj la respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar nu se specifică în mod concret pericolul pe care l-ar prezenta eliberarea din arest a poliţistului. Astfel, instanţa decide să îl ţină pe Curt, în continuare, după gratii, motivând că altfel procesul penal ar putea fi compromis. Cu toate că cererea lui Curt este admisibilă în sensul că infracţiunea pentru care este cercetat este pedepsită cu închisoarea ce nu depăşeşte 18 ani şi nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea sau distrugerea unor mijloace de probă sau prin alte asemenea fapte, instanţa consideră că solicitarea este netemeinică. "Interpretând sistematic dispoziţiile procedurale din materia măsurilor preventive, în corelaţie şi cu exigenţele Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi ale jurisprudenţei Curţii de la Strassbourg, instanţa consideră că astfel de temeiuri pot privi fie aspecte legate de buna desfăşurare a procesului penal, respectiv existenţa unor date, altele decât cele avute în vedere de art.160 2 rap.la art.160 6 C.proc.pen. din care să rezulte temerea că atingerea scopului procesului penal ar putea fi compromisă, fie aspecte legate de pericolul social concret al faptelor pentru care inculpatul este cercetat, respectiv prin modul şi mijloacele de săvârşire ori prin urmări, acestea să fi produs o gravă vătămare relaţiilor sociale ocrotite, traduse printr-un impact violent asupra conştiinţei publicului, astfel încât liberarea inculpatului, chiar sub control judiciar, să fie de natură să creeze o puternică stare de insecuritate socială şi de neîncredere în actul de justiţie", se arată în motivare. "Prin prisma celor relevate mai sus, Curtea constată că la acest moment, când cercetarea judecătorească se află în plină desfăşurare, (la termenul următor stabilit în cauză urmând a fi audiaţi ultimii trei martori încuviinţaţi) punerea în libertate sub control judiciar a inculpatului nu este oportună, buna desfăşurare a procesului penal putând fi astfel compromisă", conchide judecătorul. Recursul făcut de Curt la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se judecă în 4 aprilie.