Radu Gabrea: “Vreau să fac film tot timpul, să nu mă opresc”

Regizorul care a venit la TIFF cu filmul “Trei zile până la Crăciun” a vorbit, pentru ZIUA de CLUJ, despre viziunea lui asupra producţiei şi admiraţia sa pentru fostele comunităţi săseşti.

Radu Gabrea a mărturisit că pregăteşte un nou film, continuarea seriei care a început cu "Cocoşul decapitat", pentru care se va turna şi la Cluj.

Când aţi fost prima dată la Cluj?
În urmă cu 40-50 de ani, când am filmat Gaudeamus. Eram tânăr, totul era minunat, lucram la film. Şerban Cantacuzino avea rolul principal şi Gheorghe Vitanidis era regizorul. Nu mai ştiu pe unde au avut loc filmările, am fost prin tot Clujul. M-am întors mai târziu, am plecat din România în 1974, m-am întors înapoi şi de atunci am fost la Cluj de mai multe ori. Apoi, de la primul TIFF am venit în fiecare an.

Cu ce gânduri veniţi acum?
Îmi place foarte mult aici, iubesc foarte tare Clujul, are oameni extraordinari. Este un oraş cultural în adevăratul sens al cuvântului. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) este o minune. Este o adevărată poveste de succes, de durată, solidă şi crescând permanent.

Cum vedeţi planurile Clujului de a fi ales capitală culturală?
Ar fi foarte bine să fie capitală culturală, are tot dreptul. Mai sunt multe de făcut, desigur, dar ar fi TIFF-ul un exemplu de aplicaţie, dragoste, pasiune şi mai ales constanţă. Să nu începem ceva şi să lăsăm după doi ani! TIFF-ul a crescut pas cu pas. Are tot ce îi trebuie pentru a ne reprezenta într-o capitală europeană, are tot ce îi trebuie.

Cum este filmul cu care aţi venit la TIFF?
Este o docu-dramă, inspirată din ultimele zile ale lui Ceauşescu, a avut foarte multe interviuri şi am ales câteva dintre ele, cele care mi s-au părut cele mai concludente şi în acelaşi timp care nu se contraziceau între ele. Le-am ales mai ales pe cele constante. Fiecare declaraţie din film are trei martori care confirmă acea poveste.

Care este publicul-ţintă al filmului? Cum îi vedeţí pe tinerii care au aspiraţii socialiste?
Am vrut să ne adresăm tuturor. Mai ales celor interesaţi de istoria românească. E un spectacol important al acelor momente. Fiecare are dreptul să creadă ceva până când descoperă altceva. Deocamdată asta e, nu pot să îi condamn pe tinerii aceştia.

Aţi văzut filme la TIFF în acest an?
Nu am văzut încă, abia am ajuns.

Cum îi vedeţi pe saşi?
Dacă ar fi rămas saşii în România ar fi fost foarte bine. Erau o comunitate foarte organizată, cu oameni foarte pricepuţi. E o pierdere foarte mare. Istoria şi-a spus cuvântul. Filmul a fost bine primit şi în rândul celor legaţi de acele comunităţi, cu unele critici, dar este ceva normal.

Ce proiecte aveţi în plan pentru perioada următoare?
Multe. Vreau să fac film tot timpul, să nu mă opresc. Am un proiect cu următorul roman al lui Schlattner. E următorul roman din seria care a început cu "Cocoşul decapitat". Se petrece în România între anul 1947 şi 1950. Voi filma în toată ţara, inclusiv la Cluj.