Scandal cu iz de borhot în cartierul Iris

Scandal cu iz de borhot în cartierul Iris
Distileria deţinută de un clujean pe strada Oaşului este motivul unor scandaluri interminabile între acesta şi vecina sa. Femeia se plânge că nu mai suportă mirosul de borhot care se revarsă în curtea ei şi că nu poate să-şi folosească fântâna din cauza infiltraţiilor.

Distileria, cu patru cazane de fiert ţuică, se află pe strada Oaşului, din cartierul clujean Iris, în gospodăria lui Simion Coşarcă. Vecina acestuia, Lucreţia Podea, se plânge că este afectată de activitatea distileriei şi grădina în care cultivă legume este poluată de deversările de borhot.
„Sunt mai multe cazane de ţuică ce funcţionează între case. Nu ştiu dacă lucrează legal sau nu, dar dacă li s-a dat autorizaţie nu ştiu de ce nu a fost cerut acordul vecinilor. Tot Clujul vine aici să fiarbă ţuică. Borhotul se deversează în fântâna noastră, am făcut numeroase sesizări, la Garda de Mediu, la Direcţia de Sănătate Publică, la Protecţia Mediului, dar nu mi se face dreptate. Mirosul e groaznic, şi mai sunt şi gaze arse, pentru că lucrează cu gaz. Nu mai pot să-mi folosesc fântâna pentru a uda în grădină. Am insistat să vină autorităţile în control, să vadă şi ce este la noi în grădină. Cei de la Protecţia Mediului au venit, au făcut un proces verbal şi a fost înaintat cazul la Garda de Mediu", s-a plâns femeia. Lucreţia Podea a fost înştiinţată printr-o adresă a Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, trimisă către Garda de Mediu Cluj că după ce o echipă de control formată din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apei Cluj şi din reprezentanţi ai Poliţiei Locale s-a deplasat la faţa locului, în 18 decembrie 2012, s-a constatat că, potrivit „observaţiilor vizuale râul Valea Chintenilor nu este afectat în mod direct de activitatea desfăşurată de cazanele de fiert ţuică". Totodată, se precizează că „pentru lipsa unui act de reglementare pe linie de gospodărirea apelor deţinătorul folosinţei a fost sancţionat cu avertisment".

În replică, Simion Coşarcă a arătat că deţine autorizaţie pentru distilerie şi spune că produce alcool pentru uz propriu. În curte se pot vedea cele patru coşuri de evacuare de la cazane şi o autoutilitară cu cisternă. „E o tradiţie de familie să producem ţuică", spune clujeanul, însă nu recunoaşte că ar produce alcool pentru diverşi clienţi, aşa cum declară vecina sa. „Femeia asta mă hărţuieşte de zece ani. Mă face hoţ, iar eu nu am furat în viaţa mea un ac. Cine vine la mine poate să vadă că am accizele plătite la vamă, că am autorizaţie de funcţionare. Doar două cazane funcţionează în prezent, pe celelalte două e pus lacătul şi sunt puse sigilii", s-a apărat Coşarcă, „înarmat" cu un braţ de documente şi autorizaţii. Toate actele sunt emise pentru o distilerie ce trebuie să funcţioneze doar pentru consum propriu.

Clujeanul a recunoscut că au fost deversări de borhot în grădina vecinei sale, dar susţine vehement că în prezent nu mai poate fi vorba de aşa ceva. Nici aspectul ciudat al apei din fântâna Lucreţiei Podea nu este un argument în opinia lui. „Da, s-a întâmplat o dată să ajungă nişte lichid de evacuare în grădina ei, chiar lângă gard. Asta s-a întâmplat toamna trecută, când s-a scurs din bazinul meu de decantare. Am plătit amenzi grele pentru asta, zeci de mii de lei. Acum, o voi da eu în judecată pentru că mă hărţuieşte non-stop. Femeia asta mă filmează, face poze tot timpul din grădina ei. Nu mai am intimitate în casa asta. Am ajuns în spital din cauza dânsei, din cauza nervilor, şi am documente care o pot dovedi!", a replicat Simion Coşarcă.

Conform legii, distileriile care produc alcool pentru terţi trebuie să funcţioneze în regim de antrepozit fiscal, iar regimul de accize este mult mai dur. Astfel, pentru micile distilerii care produc până la 10 hectolitri de alcool pur pe an, se aplică o acciză de 375 de euro pe hectolitru. Acciza standard, pentru producţia ce depăşeşte acest prag, este de 750 de euro pe hectolitru.

Tăcere la Mediu

Reprezentanţii Gărzii de Mediu Cluj nu au putut să ne lămurească câte amenzi i-au fost aplicate lui Simion Coşarcă şi care este valoarea acestora. Noul director al Gărzii de Mediu Cluj, Bogdan Costea este plecat la Bucureşti, iar inspectorii nu pot să dea nici o informaţie, am fost anunţaţi de un angajat al instituţiei. „Regulile s-au schimbat. De la Cluj nu se poate da nici un răspuns. Trebuie să faceţi o adresă pe care noi o vom trimite la Bucureşti. Trebuie să scrieţi şi ce vă interesează şi când apare articolul. Primim aprobarea de la Bucureşti vă transmitem răspunsul", a transmis Garda de Mediu Cluj.

 

Etichete
Comenteaza