CCR a admis parţial sesizarea privind superimunitatea judecătorilor constituţionali

CCR a admis parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea judecătorilor constituţionali, în sensul că nu vor beneficia de imunitate în ceea ce priveşte urmărirea penală, însă este nevoie de votul a două treimi dintre membrii instituţiei în cazul reţinerii, arestării sau percheziţiei judecătorilor.

„Am admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, declarând următoarele texte neconstituţionale: în primul rând, sintagma <<urmărirea penală>>, ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate. Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reţinerea, arestarea, percheziţia. În al doilea rând, am declarat neconstituţională sintagma <>, în sensul că cererea de ridicare a imunităţii să nu fie făcută de ministrul Justiţiei, care provine dintr-o componentă politică, ci să fie făcută direct de procurorul general”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Acesta a adăugat că s-a mai decis admiterea contestaţiei şi sub aspectul excluderii posibilităţii unui judecător care mai are un rest de mandat să dobândească unul tot de nouă ani.

„La restul de mandat am admis contestaţia şi am respins posibilitatea celui care are un rest de mandat să dobândească unul nou tot de nouă ani. Deocamdată, noi am spus că pe un rest de mandat, restul de mandat nu poate fi mai mic de şase luni pentru că vacantarea postului se anunţă numai după şase luni de la acest lucru”, a susţinut Dorneanu.

reşedintele CCR a spus că, potrivit vechii reglementări din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, ar fi trebuit ca ridicarea imunităţii să fie aprobată de plenul Camerei, de plenul Senatului ori de preşedintele României.

„Am decis că e competenţa Curţii Constituţionale şi am invocat şi practica CEDO, opinia Comisiei de la Veneţia şi e normal ca noi, cei din corpul cărora a plecat problema penală, să decidem asupra imunităţii. Dacă ar fi rămas această competenţă la Cameră sau la Senat, s-ar fi creat o stare de inconvenienţă şi de afectare a independenţei noastre. Noi am fi depins de voinţa unei Camere sau a preşedintelui dacă putem fi urmăriţi sau nu. Este firesc ca această competenţă să rămână la Curte şi tot Curtea să se pronunţe cu privire la suspendarea acestui judecător care este trimis în judecată”, a explicat Dorneanu.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat, marţi, că instituţia nu mai doreşte să fie implicată în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), precizând că membrii CCR nu au dreptul să critice instituţiile implicate, precum instanţele judecătoreşti, Parchetul General şi Parlamentul.

„Am văzut şi eu reacţii care pornesc de la nereţinerea exactă a discuţiilor pe care le-am avut cu Comisia MCV-ului. Noi am plecat de la premiza că în privinţa întâlnirilor anterioare pe care le-am avut au fost benefice şi pentru noi şi pentru ei, dar având în vedere că, în continuare, discuţiile se poartă potrivit obiectivelor strategice propuse de ei, ar fi trebuit să ne pronunţăm asupra activităţii altor autorităţi publice, a instanţelor judecătoreşti, a Parchetului, a Parlamentului şi noi trebuie să ne păstrăm obligaţii de rezervă faţă de aceste instituţii, nu avem dreptul să facem comentarii publice şi cu atât mai puţin să le criticăm. N-am vorbit despre o ruptură între Curte, cum s-a menţionat în câteva mijloace media, am vorbit de faptul că în continuare dorim să nu mai fim implicaţi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a susţinut Dorneanu.

Acesta a adăugat că, în măsura în care Comisia MCV va avea întrebări strict referitoare la activitatea Curţii, membrii instituţiei le vor sta la dispoziţie.

„Şi comunicarea să se facă cazual, nu să fim parte a acelui Mecanism periodic cu vizite, cu întâlniri şi cu răspunsuri la chestionare”, a spus Dorneanu.

Curtea Constituţională a precizat, într-un comunicat, că la cea mai recentă întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, i-a informat pe aceştia că Plenul Curţii doreşte să nu mai fi implicat în programul delegaţiilor Comisiei Europene în contextul MCV.

„Domnul preşedinte a informat membrii delegaţiei asupra opiniei Plenului Curţii Constituţionale cu privire la participarea sa în continuare la aceste întâlniri. Pornind de la rolul, locul şi atribuţiile Curţii Constituţionale în cadrul statului de drept, care o obligă să aibă o poziţie de neutralitate în relaţiile dintre autorităţile publice şi îi impun obligaţia de rezervă în ceea ce priveşte exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotaţii politice, Plenul Curţii şi-a manifestat dorinţa de a nu mai fi implicat în programul delegaţiilor Comisiei Europene în contextul MCV. De altfel, Curtea Constituţională nu este vizată de problematicile/obiectivele urmărite prin instituirea MCV. În discuţiile cu privire la realizarea obiectivelor MCV, Curtea nu se poate angaja în aprecieri la adresa unor instituţii vizate în rapoartele MCV, în sensul de a analiza şi evalua activitatea acestora. Membrii delegaţiei au apreciat această poziţie a Curţii şi au subliniat faptul că niciodată nu au privit întâlnirile cu membrii Curţii ca pe o modalitate de monitorizare sau control a acesteia”, se arată în documentul citat.