Curtea de Apel Cluj a anunțat ce dosare vor fi judecate în timpul protestului față de reforma pensiilor magistraților

Începând cu data de 27 august 2025, la Curtea de Apel Cluj vor fi soluționate doar cauzele considerate urgente, potrivit hotărârii Adunării Generale a judecătorilor din data de 26 august 2025.

Conform deciziei, vor continua să fie judecate doar cauzele pentru care s-a dispus amânarea pronunțării anterior acestei date, precum și următoarele tipuri de dosare:

• în materie non-penală: suspendarea executării hotărârilor și a actelor administrative, suspendarea executării silite, măsuri asigurătorii, ordonanțe președințiale, măsuri de protecție a minorilor în situații de urgență, tutelă, curatelă, ordine de protecție, litigii privind greva, incidente procedurale și strămutări legate de aceste cauze;
• în materie penală: cereri ce intră în competența judecătorului de drepturi și libertăți (cu excepția contestațiilor privind durata procesului), dosare cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive, măsuri preventive, asigurătorii și de siguranță, contestații la executare referitoare la aceste măsuri, cauze în care răspunderea penală riscă să se prescrie în termen scurt, incidente procedurale privind cauzele menționate, precum și alte cauze de cooperare judiciară internațională în materie penală, cu excepția recunoașterii sancțiunilor pecuniare.

Hotărârea vine în contextul protestului declanșat de judecătorii Curții de Apel Cluj, care solicită retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.

Magistrații au decis să amâne judecarea tuturor cauzelor, cu excepția celor urgente, după o ședință a Adunării Generale desfășurată marți, la ora 11:00, la care au participat 49 dintre cei 62 de judecători ai instanței.

Judecătorii au argumentat că proiectul de lege afectează grav stabilitatea și independența statutului magistraților și au atras atenția asupra consecințelor directe asupra actului de justiție și asupra cetățenilor.

Printre motivele invocate se numără:

• lipsa de previzibilitate și stabilitate legislativă în privința statutului judecătorilor;
• încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale, a CJUE și a CEDO privind pensiile de serviciu ale magistraților;
• adoptarea proiectului fără consultări și într-un climat public ostil față de magistrați;
• necesitatea protejării independenței justiției, considerată esențială pentru garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor.