Ce este și cum se ține postul intermitent „blând” și de ce îl recomandă specialiștii

Postul intermitent este la mare modă. Unii adoptă varianta „hard”, dar există şi unul „blând”, fără sacrificii şi fără să sari peste niciun prânz.

Postul intermitent „blând” sau modelul 12:12 îmbunătăţeşte metabolismul şi nu creează probleme de malnutriţie, răspunde nevoilor sociale şi nu pune corpul sub presiune, spun specialiștii. Acest tip de post intermitent nu obligă la abstinenţă forţată sau la respectări nesăbuite, doar prelungeşte postul natural nocturn cu câteva ore: el spune să nu cinezi târziu şi să eviţi să mănânci de îndată ce te trezeşti, scrie Mediafax.

De exemplu, ultima masă se termină la ora 21 şi stomacul se ţine gol timp de 12 ore, amânând micul dejun până la ora 9. Multe studii promovează acest model 12:12, deoarece poate îmbunătăţi metabolismul şi în general nu provoacă probleme, spun specialiştii. Există şi un avantaj social: cinele cu prietenii sunt protejate. 

Pe de altă parte, dietele în care se ia cina, dar nu se mănâncă niciodată în timpul zilei riscă să aibă repercusiuni asupra echilibrului hormonal. Medicii arată că pentru o fată sau femeie aflată la vârsta fertilă, săritul peste mesele din timpul zilei mai mult de o lună poate chiar inhiba menstruaţia. În postul de la 12:12, micul dejun este doar amânat, iar prânzul este obişnuit.

Nu sunt încurajate dietele nebuneşti. Pericolul abstinenţei necugetate de la alimente este malnutriţia. În perioadele de foamete, organismul poate extrage energie din adipocite, dar are nevoie şi de alţi nutrienţi, de la vitamine la acizi graşi, pentru care nu există stocuri.

Acesta este unul dintre motivele pentru care postul nu trebuie urmat de copii, vârstnici, gravide şi niciodată, fără strictă supraveghere clinică, de cei care suferă de vreo patologie specifică.

Un fapt interesant vine dintr-un sondaj pe un grup de aproximativ 2400 de femei din SUA (care au participat la studiul WHEL): s-a demonstrat că prelungirea postului nocturn (12:12 sau 12:14) reduce riscul de recidivă a cancerului de sân, susţine Lucilla Titta, coordonatorul programului Smartfood la IEO-Institutul European de Oncologie.