Dezlegarea câșlegilor în Cluj: tradiția străveche care deschidea drumul nunților în ajunul Bobotezei

În Ajunul Bobotezei, ulițele satelor românești prindeau viață odată cu colindele tinerilor.

Grupuri de feciori sau chiar binecunoscuta „ceata feciorilor” cutreierau casele gospodarilor, aducând vestea mult așteptată: „Dezlegarea Câșlegilor” – perioada în care fetele de măritat aveau șansa de a-și găsi perechea, iar comunitatea se pregătea pentru nunți.

Cu bucurie și entuziasm, feciorii transmiteau acest mesaj tuturor:

„Slobozim Câșlegile,
Să mărităm fetele,
Umblați, feciori,
Să vină pețitori.”

Această tradiție este descrisă în detaliu în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe și publicat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Ce reprezintă Câșlegile?

În lumea satului, „Câșlegile” desemnau perioada dintre două posturi – un timp de tihnă și voie bună, în care se mănca „de dulce” și, cel mai important, se organizau nunți. Câșlegile de iarnă, de exemplu, încep odată cu sărbătorile de iarnă și se întind până la debutul Postului Mare.

În trecut, în satele transilvănene, majoritatea nunților aveau loc în această perioadă. Fetele și feciorii aveau prilejul să se cunoască în timpul șezătorilor, care începeau de regulă la debutul Postului Crăciunului și continuau în Câșlegi, până aproape de venirea primăverii.

Seară de seară, feciorii participau la aceste întâlniri, unde se spune că fiecare își alegea o fată – fie pentru frumusețea ei, fie pentru hărnicia de care dădea dovadă. Dacă sentimentele erau reciproce, urmau pețitul și, mai apoi, nunta.

Dezlegarea Câșlegilor nu reprezenta doar un moment de bucurie personală pentru tinerii care și-ar fi putut găsi jumătatea, ci și o celebrare a vieții de comunitate.