Efectele izolării din timpul pandemiei asupra creierului adolescenţilor. Cele mai afectate sunt fetele

Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Washington din Seattle a constatat că pandemia de COVID ar fi putut îmbătrâni prematur creierul adolescenților.

În urma examinărilor RMN, creierul fetelor a apărut cu 4,2 ani mai în vârstă decât era de aşteptat după izolare, comparativ cu 1,4 ani pentru băieţi, scrie The Guardian, conform Mediafax.

Echipa de cercetători, condusă de profesorul Patricia Kuhl, a analizat RMN-urile la creierele a 160 de copii cu vârste între 9 şi 17 ani. Prima serie deanalize s-a făcut în 2018, înainte de pandemie. Folosind aceste date, cercetătorii au creat un model al modului în care cortexul creierului se subţiază în mod normal în timpul adolescenţei.

În 2021 şi 2022, după perioadele de izolare, aceiaşi participanţi, acum cu vârste între 12 şi 16 ani, au fost reexaminaţi.

Rezultatele au fost şocante: creierul fetelor părea în medie cu 4,2 ani mai bătrân decât era de aşteptat. La băieţi, îmbătrânirea prematură era de doar 1,4 ani.

Fetele au prezentat modificări în 30 de zone ale creierului, în ambele emisfere şi în toţi lobii. La băieţi, modificările au fost observate într-o singură zonă a creierului.

Profesorul Kuhl explică: „Am fost şocaţi de aceste date, de faptul că diferenţa este atât de dramatică. Fetele discută la nesfârşit şi îşi împărtăşesc emoţiile. Ele sunt mult mai dependente de scena socială pentru bunăstarea lor şi pentru dezvoltarea lor neuronală, fizică şi emoţională sănătoasă".

Ambele sexe au prezentat modificări într-o regiune a creierului legată de vedere. La fete însă, schimbările au afectat şi zonele responsabile de cogniţia socială, procesarea emoţiilor şi înţelegerea limbajului.

Deşi nu este clar dacă aceste modificări vor avea consecinţe negative pe termen lung, ele ridică îngrijorări cu privire la sănătatea mintală a adolescenţilor şi capacitatea lor de învăţare. Atrofia corticală prematură a fost asociată în trecut cu adversitatea timpurie şi un risc crescut de tulburări neuropsihiatrice.

Dr. Ian Gotlib de la Universitatea Stanford, care a raportat modificări similare, subliniază: „Este important să recunoaştem că, deşi pandemia s-a încheiat în mare parte, efectele stresului pandemiei sunt încă prezente pentru copii şi adolescenţi”.

În lumina acestor descoperiri, experţii recomandă părinţilor să aibă conversaţii deschise cu adolescenţii lor despre experienţele din timpul pandemiei. Profesorul Kuhl sugerează: „Este important să îşi invite adolescenţii la o cafea, la un ceai, la o plimbare, pentru a deschide uşa conversaţiei”.