Oamenii care trăiesc până la 100 de ani au un lucru în comun. Nu este vorba doar despre dietă

Majoritatea oamenilor asociază longevitatea cu un stil de viață sănătos, însă un nou studiu realizat în Italia indică faptul că există și un alt factor esențial, adesea ignorat.

Când vine vorba despre o viață lungă, cei mai mulți se gândesc la alimentație sănătoasă, mișcare și relații sociale. Însă un nou studiu realizat în Italia arată că un alt factor, adesea trecut cu vederea, ar putea avea un rol important: personalitatea. Cercetătorii au descoperit că persoanele care ajung frecvent la vârsta de 100 de ani au în comun o trăsătură psihologică bine definită – deschiderea către experiențe noi.

Studiul a fost realizat într-una dintre cele mai longevive regiuni din lume. Cercetătorii, coordonați de psihologul Maria Chiara Fastame, de la Universitatea din Cagliari, au analizat 125 de persoane cu vârste cuprinse între 71 și 101 ani din Sardinia, una dintre celebrele „Zone Albastre”, regiuni recunoscute pentru numărul mare de centenari, scrie Science Alert. Cercetarea a fost publicată în revista International Journal of Applied Positive Psychology. 

Participanții au fost evaluați prin teste și chestionare privind starea de sănătate, stilul de viață și cele cinci mari trăsături de personalitate (modelul Big Five). Rezultatele au arătat că locuitorii din Zona Albastră nu aveau neapărat o stare generală de sănătate semnificativ mai bună decât cei din comunitățile învecinate. În schimb, ei obțineau scoruri mult mai ridicate la „deschiderea către experiențe” (openness) – o trăsătură asociată cu dorința de a învăța lucruri noi, cu o curiozitate intelectuală, cu interesul pentru experiențe noi, cu flexibilitatea în gândire și cu creativitatea. De asemenea, aceștia aveau abilități mai bune de adaptare la situații dificile, o competență emoțională mai ridicată și petreceau mai mult timp implicându-se în activități care stimulează mintea și corpul.

Personalitatea influențează stilul de viață

Cercetătorii subliniază că personalitatea nu prelungește direct viața. Mai degrabă, ea influențează comportamentele zilnice. O persoană curioasă și deschisă către nou este mai predispusă să învețe continuu, să își dezvolte hobby-uri, să rămână activă fizic și intelectual, este dispusă să își mențină relațiile sociale și să accepte provocările și schimbările. Toate aceste comportamente sunt asociate, la rândul lor, cu o îmbătrânire mai sănătoasă, însă sunt și alte trăsături au contat. Analiza întregului grup a mai evidențiat câteva legături importante: persoanele conștiincioase au raportat o satisfacție mai mare față de viață și strategii mai bune de gestionare a stresului, în timp ce persoanele cu un nivel ridicat de nevrotism au avut o calitate a vieții mai scăzută și o stare psihologică mai slabă.

Autorii studiului avertizează că cercetarea este observațională și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Totuși, rezultatele întăresc ideea că longevitatea nu depinde doar de gene, alimentație sau exerciții fizice, ci și de modul încare oamenii se raportează la lume și își construiesc stilul de viață.