Un specialist explică una dintre cele mai mari dileme ale șoferilor: de ce bordul mașinii, GPS-ul și radarul arată viteze diferite

Un specialist explică una dintre cele mai mari dileme ale șoferilor: de ce bordul mașinii, GPS-ul și radarul arată viteze diferite
| Foto: 4tuning.ro

Mulți șoferi au observat că viteza indicată de bordul mașinii nu corespunde întotdeauna cu realitatea, fiind ușor mai mare.

Folosind GPS-ul sau după înregistrarea de către radarul poliției, aceștia constată adesea diferențe între viteza reală și cea afișată pe ceasul mașinii.

Potrivit specialiștilor, nu este vorba despre o defecțiune, ci despre modul în care este setat vitezometrul și despre limitările diferitelor sisteme de măsurare. Conferențiarul Radu Drosescu, de la Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), a explicat pentru Ziarul de Iași că precizia variază în funcție de sistemul utilizat: radarul poliției este cel mai exact, urmat de GPS, în timp ce bordul mașinii indică în mod deliberat o valoare mai mare. Astfel, diferențele de câțiva kilometri pe oră între viteza afișată și cea reală sunt normale. De exemplu, la 100 km/h pe bord, viteza reală poate fi între 96 și 98 km/h, iar GPS-ul oferă o valoare mai apropiată de cea reală.

„GPS-ul este, în general, mai corect decât ce arată vitezometrul. Dar atunci se pune întrebarea: de ce nu folosim mereu GPS-ul? Pentru că nu avem semnal GPS peste tot, în munți, tuneluri, semnalul se pierde, iar GPS-ul poate fi afectat de anumite erori. Aici vorbim de precizia de localizare și de precizie determinării vitezei. Viteza este calculată pe baza informațiilor de locație și a timpului măsurat cu ceasuri atomice dispuse la bordul sateliților influențate de radiațiile din ionosferă (eroare de până la 5 m datorită ionizărilor) și troposferă (erori de 0,5 m datorită condițiilor meteo). Evident aceste erori influențează precizia GPS-ului din mașină sau smartphone. Modelele uzuale au o precizie de până la 10 metri, iar cele profesionale ajung și la 5 metri (DGPS) sau mai jos, 80 centimetri și chiar 2 centimetri (RTK), dar costă cât un sfert dintr-o mașină”, a explicat conf. dr. ing. Radu Drosescu, de la Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere al TUIASI.

Diferențele de viteză provin și din modul în care este calculată aceasta pe bord. Sistemul folosește senzorii ABS ai fiecărei roți, care măsoară turația, iar calculatorul înmulțește această valoare cu raza roții. Însă raza poate varia în funcție de presiunea din pneuri, uzură, dimensiunile anvelopelor sau sarcina diferită pe roți. În plus, apar diferențe și din cauza patinării roților la accelerare sau a blocării parțiale la frânare.

Producătorii recomandă utilizarea doar a dimensiunilor de anvelope și jante prevăzute de fabrică, pentru că sistemele electronice – precum calculatorul de bord, ABS sau ESP – sunt calibrate pentru acele valori.

Bordul, reglat intenționat să arate mai mult

Producătorii configurează vitezometrul să afișeze mereu o viteză ușor mai mare decât cea reală, cu 2–6 km/h în plus. Este o cerință impusă prin reglementări, explică profesorul Drosescu:

„Ceasurile sunt calibrate astfel încât, atunci când ABS-ul măsoară viteza, pe ceas să apară o valoare ușor mai mare decât viteza reală. Aceasta este obligația producătorului. Pe bord se adaugă câțiva km/h pentru ca valorile afișate să fie aproximative cu cele ale GPS-ului. Diferențele nu sunt mari, de obicei 2–4 km/h, însă nu reprezintă o valoare fixă, deoarece mulți factori influențează măsurarea. În primul rând, dinamica mașinii: la accelerare, viteza afișată pe bord poate fi mai mare, iar la frânare, mai mică decât cea indicată de GPS.”

Viteza afișată diferă și în funcție de treapta de viteză: la treptele superioare valorile se apropie mai mult de cele reale, iar la pornirea de pe loc diferențele sunt mai mari.

„În plus, există dispozitive care pot bruia GPS-ul, afectând precizia lui. Radarul este cel mai precis dintre cele trei metode, din punct de vedere legal, dar și el are mici erori. Pentru o măsurare corectă trebuie îndeplinite anumite condiții, cum ar fi să nu fie umezeală pe drum, să nu fie alte vehicule foarte aproape, iar terenul să fie drept și fără denivelări. Din acest motiv, radarele sunt reglementate strict, iar fotografiile trebuie să surprindă doar mașina vizată, fără alte vehicule în cadru. Legal și oficial, viteza relevantă este cea măsurată de radarul poliției”, a precizat profesorul Radu Drosescu.

Modelele profesionale de GPS pot atinge o precizie foarte mare, transmițând până la 100 de date pe secundă, dar sunt extrem de costisitoare. Chiar și așa, specialistul ieșean consideră că GPS-ul nu va putea fi folosit pe viitor ca unic sistem de măsurare a vitezei reale a autovehiculului.

Citește integral articolul AICI.

Comenteaza