Băsescu: România a obţinut o creştere de 18% a bugetului pentru 2014-2020

Băsescu: România a obţinut o creştere de 18% a bugetului pentru 2014-2020
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, vineri, la Bruxelles, că România a obţinut o creştere de 18% a bugetului pentru 2014-2020 faţă de perioada precedentă, fiind una dintre puţinele ţări cu creştere bugetară, el precizând că între facilităţi este şi TVA eligibilă.

Pentru exerciţiul financiar 2007-2013, România are o alocare totală de 33,5 miliarde euro, iar cu o creştere de 18% înseamnă că pentru 2014-2020 România va avea 39,5 miliarde euro.

Iniţial, surse europene declaraseră că România a obţinut peste 43 de miliarde de euro.

Preşedintele Băsescu a spus, în conferinţa de presă de la Bruxelles, că "România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una dintre puţinele ţări cu creştere bugetară", respectiv de 18%.

"S-a obţinut pentru diverse sisteme de plăţi o serie de facilităţi de interes pentru România. Unele dintre ele au fost şi în propunerea iniţială a preşedintelui Van Rompuy, altele au fost îmbunătăţite prin negociere sau altele nu au fost deloc şi au apărut ca urmare a negocierii", a adăugat şeful statului.

El a precizat că una dintre cele mai importante facilităţi este aceea că TVA este eligibilă.

"Deci, cu cât România va avea TVA mai mare, cu atât va aduce mai mult în buget din fonduri europene", a spus Băsescu.

Preşedintele a mai spu că "TVA este deductibilă, ceea ce este o facilitate extraordinară pentru instituţiile centrale şi locale, dar şi pentru agenţii economici".

"Evaluarea este că aduce în bugetul de stat al României circa 2 miliarde de euro în tot exerciţiul 2014-2020. Cifrele sunt calculate de Ministerul de Finanţe, domnul Gherghina, care mi-a dat toată asistenţa", a explicat Băsescu.

El a precizat că s-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune, care în fază iniţială a fost propusă la 75% şi care s-a stabilit să fie de 85%, "ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat".

"La fel de important este că prefinanţarea, iniţial propusă de 2%, s-a aprobat a fi 3% din valoarea proiectelor în general şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat într-un acord cu FMI şi UE. Deci, România se încadrează la 4%", a menţionat preşedintele.

"Cofinanţarea la dezvoltarea rurală este 75%, prefinanţarea este 4%", a mai precizat Băsescu.

El a menţionat, de asemenea, că se asigură un top-up de 10% pentru ţările care se află într-un program de asistenţă cu UE şi FMI. "Ceea ce înseamnă că la coeziune se mai adaugă 10%, deci ajunge la 95%, la dezvoltare rurală cofinanţarea ajunge de la 75% la 85%. Repet, în situaţia în care ţara se află într-un program de asistenţă cu UE şi FMI", a explicat Băsescu.

Preşedintele a precizat că s-a obţinut şi flexibilitatea la PAC, adică posibilitatea de a face transfer între pilonul I dezvoltare rurală şi pilonul II plăţi directe până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar.

"Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului dacă optează pentru transferuri, că nu e simplu. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 PAC şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC", a continuat preşedintele.

"Sumele pot fi cheltuite în 10 ani, nu vom avea dezangajări de sume în această perioadă de ani. Pentru România diminuează la maximum riscul de neutilizare a banilor alocaţi de UE. Deci «n plus 3», şapte plus trei. Obiectivul a fost să maximizăm şansele de a utiliza toţi banii alocaţi pentru 2007-2013 prin acest «n plus 3». Veţi vedea că la Comisie încă nu s-a decis dacă este necesară şi modificarea regulamentului. Dar asigurator s-a prevăzut şi eventualitatea modificării regulamentului în condiţiile în care Consiliul a îndrumat Comisia să găsească soluţii de limitare a riscului de dezangajare", a mai declarat Băsescu.

El a spus că "a fost un efort extraordinar pentru acest paragraf 87.2", convingerea sa fiind că e mult mai eficient decât să încerce alte tipuri de negocieri pe bugetul existent, pentru că "pe bugetul existent nu aveam mari sorţi de izbândă".

"Încă din luna noiembrie ne-am orientat pe acest tip de efort. Tema a fost lansată la Consiliul din noiembrie, atunci am făcut noi oficial solicitarea şi aici au trebuit armonizate dorinţele noastre cu voinţa contributorilor neţi care îşi aşteptau rambursările din dezangajări. Iar România era o bună sursă de revenire a sumelor în bugetul de stat. Astăzi, în cele din urmă s-a convenit această formulă", a mai spus preşedintele.

Comenteaza