Foto Nouă specie de insecte la ferestrele clujenilor, pe lângă gândacii puturoși

O nouă famile de gâze se perindă pe la pervazele clujenilor, pe lângă gândacii puturoși care ies din cotloanele termopanelor pe unde au hibernat în sezonul rece. 

În Cluj-Napoca s-a dat startul la dezinsecţie, iar căpuşele şi ţânţarii se află în cap de listă, cel puțin pentru acestea există substanțe care să le combată. Odată cu încălzirea vremii, insectele îşi fac simţită prezenţa în parcurile, aleile şi alte zone verzi din Cluj-Napoca. Clujenii au anunţat autorităţile că în parcurile din oraş căpuşele au dat atacul deja.

Din data de 16 aprilie, au fost efectuate tratamente de dezinsecție pentru combaterea ţânţarilor şi căpuşelor, precum și tratamente de delarvizare, în toate cartierele municipiului Cluj-Napoca. Acțiunea a fost programată imediat ce condiţiile meteo au permis intervenţia. Vremea instabilă și ploile din ultimele săptămâni au împiedicat realizarea tratamentelor în siguranță și cu eficiență maximă, a transmis viceprimarul Dan Tarcea. 

Totuși, clujenii au semnalat nu doar apariţia căpuşelor în oraş, ci şi a ploşniţelor urât mirositoare, care în această perioadă ies din hibernare. De o mărime considerabilă pentru o insectă (cca 2 cm), de culoare în general cenușiu-maronie (sau verde, dacă sunt insecte tinere), gândacii se înghesuie pe la tocurile ferestrelor, în fisuri din pereți, doar-doar găsesc un loc călduț pentru iarnă. Pot zbura și sunt polifagi, fiind dăunători pentru numeroase culturi.

Clujenii au dat cu ochii primăvara aceasta de o nouă specie de gâze care ajung chiar și la etajele superioare ale blocurilor. Ciudățică rău, la o căutare pe Google Lens, goanga cu trompă se pare că e un dăunător al pomilor fructiferi, deși printre blocurile din cartiere nu cresc foarte mulți pomi fructiferi. 

Gărgărița florilor de măr, Anthonomus pomorum, este răspandită de fapt în toate țările europene cultivatoare de măr, iar potrivit blog-ului botanistii.ro, în țara noastră se întâlnește în bazinele pomicole din zonele de deal și submontane. Dar iată că a migrat și la oraș. 

Gărgăriţa iernează ca adult în stratul superficial al solului, în jurul coletului sau sub scoarţa exfoliată a pomilor. Primăvara, când temperatura medie a aerului ajunge la 5-6°C, apar adulţii hibernanţi care migrează în coroana pomilor, unde se hrănesc cu muguri (apariţia adulţilor corespunde cu umflarea mugurilor de rod şi cu înfloritul podbalului).

Atacă în principal mărul, dar se întâlneşte şi în plantaţiile de păr, producând pagube atât în stadiul de adult, cât şi de larvă. Atacul cel mai păgubitor este cauzat de larve, care consumă în totalitate organele interne ale florilor (ovar, stamina), care nu se mai deschid şi se usucă; bobocii florali rămân multă vreme atârnaţi pe ramuri, fiind cunoscuţi popular sub numele de “cuişoare”.

Gărgăriţa are o singură generaţie pe an. Numărul total de ouă depus de o femelă ajunge la 100. Pentru depunerea pontei, femela roade un orificiu în butonul floral în care depune un singur ou, pe care-l acoperă cu un clei, care în contact cu aerul se întăreşte, pentru a-l proteja de inamicii naturali sau alte intemperii, notează și glissando.ro.

CITEȘTE ȘI: S-a dat startul la dezinsecţie în Cluj-Napoca. Căpuşele şi ţânţarii, în cap de listă