Dragoş Damian, Terapia Cluj: 527.764 de români născuti în 1967 se duc în pensie în 2032. Mediul de afaceri nu este îngrijorat şi continuă să creadă că PIB-ul României se poate dubla în următorii 10 ani

Antreprenorii, corporatiștii, bancherii, finanțiștii, economiștii, consultanții, avocații, lobiștii și experții în afaceri nu par îngrijorați de declinul demografic și de presiunea de pe sistemul de pensii.

Ei gandesc practic:

1) mulți dintre românii născuți în 1967 au murit deja și vor mai muri înainte să ajungă la pensie – România este campioană la mortalitate, CIA Fact book 2022 ne dă pe locul doi în lume la rata mortalității, cu circa 15,26 decese la mia de locuitori;

2) mulți dintre ei sunt plecați din țară – am căutat date statistice despre diaspora pe categorii de vârstă însă nu am găsit nimic concludent, nu contează, știm cu toții că vreo 7-8 milioane de români nu sunt în țară;

3) și, desigur, mulți dintre românii născuți atunci au plecat deja în pensie, sistemul de pensii din România este o glumă proastă de la un cap la altul – pensii speciale, pensii de boală, pensii acordate pe scutiri, facilități, exceptii etc, - la fel cum încercarea de reformare a sistemului de pensii din acest an este o glumă abstractă de la un cap la altul.

Să punem în context. Natalitatea record din 1967 dar și din următorii 10 ani este atribuită Decretului 770 / 1966 care a interzis avorturile, de altfel membrii generației 1967-1980 sunt porecliți periorativ „Decreței”. Povestea este un pic mai complicată, similara perioadei interbelice – în 1930 s-au născut 482.084 de români - pentru că baby-boom-ul din anii ’70 este rezultatul creșterii economice prin care trecea și România alături de restul Europei. Așadar copii doriți și iubiți de părinți. Lucrurile au degenerat însă la noi undeva dupa 1975, știm povestea – probabil mai putin știută este povestea Decretului-Lege 1 / 1989, care a (re) legalizat avorturile, o poveste la fel de încâlcită.

Așadar, 527.764 de români născuți în 1967 se vor duce în pensie în 2032, când vor fi alegeri, la fel ca anul acesta – în 2024 pleacă la pensie, cel puțin teoretic, 368.007 români, născuți în 1959. În 2032 se va înregistra cel mai mare număr de plecări în pensie din istoria României. Iar în intervalul 2032-2042 se vor duce în pensie, dacă o vor apuca, în jur de 4 milioane de români. Va fi un șoc de proporții epice pentru bugetul de pensii, pentru că deșertul demografic din ultimii 34 ani nu va putea susține un astfel de număr de pensionari.

Dar hei, nu disperați! Chiar dacă autoritățile române nu au curajul să prelungească vârsta de pensionare – ar fi crimă cu premeditare sa te duci cu varsta de pensionare la 70 de ani când speranța de viața în 2022 a bărbatului roman este de 72 de ani – vor gasi soluții creative pentru „sustenabilitatea” sistemului de pensii. Creșterea contribuției la CAS, naționalizarea pilonului II, interzicerea cumulului pensie – salar, democratizarea pensiilor și multe astfel de idei năstrușnice sunt pe masă (pentru după alegeri, stați liniștiți deocamdată). Și, desigur, soluția supremă va veni în ultima instanță, Uniunea Europeana va gândi un sistem comunitar fabulous de pensii pe care autoritățile din țară îl vor adopta imediat.

Uitați-vă în tabelul INS de mai jos cum piere, încet-încet, în 50 de ani, o nație - în 2023 s-au născut 155.390 de copii, cel mai mic număr din ultimii 90 de ani de când se fac măsuratori.

Insa mediul de afaceri sta linistit, declinul demografic nu este subiect de ingrijorare, putem dubla PIB in urmatorii 10 ani cu asiatici, roboti si inteligenta aritificiala.

Opinie publicată în ZF