Dragoş Damian, Terapia Cluj: 9 manageri din 10 nu ştiu semnificaţia zilei de 7 aprilie. Această zi trebuie să devină o zi de reflecţie pentru mediul de afaceri

Nu cred că se mai îndoiește cineva că obezitatea și bolile neurosenzoriale au devenit deja boli profesionale care, pe lângă impactul la nivel personal și social, vor avea un impact dramatic în următorii 30 de ani asupra mediului economic.

Spus politic incorect, dacă stai toată ziua în munca remote și munca de acasă cu ochii și urechile în calculator și mănânci chipsuri și bei lichide dulci, vei dezvolta în cele din urma obezitate și boli neurosenzoriale. Iar asta vine cu un cost direct pentru societate, nota de plată a tratamentelor, alături de un cost indirect, cel al dizabilitatii de a munci, deci de a avea un rol activ în economie.

S-au făcut de-a lungul anilor statistici și în România privind pierderile din PIB din cauza condițiilor precare de sănătate. În 2012 se puncta că România pierde 18,6 miliarde de Euro din PIB datorita stării de sănătate a populatiei. În 2021, se arăta ca nouă din zece români riscă sarăcia severă dacă se îmbolnavesc de cancer iar Romania pierde 3% din PIB cu fiecare cohortă anuală de pacienți de cancer.

Nu vă faceți iluzii că i-ar păsa cuiva cu adevărat de asta, erau doar studii comandate de companiile farmaceutice ca să mai vânda un medicament, două. Ca dovadă, în perioada 2020 – 2022 Romania a pierdut aproape un million de suflete. Multe dintre decese s-au datorat, desigur, epidemiei de COVID, dar la o privire atentă se constată că marea majoritate a celor care nu au supraviețuit infectiei suferea de comorbidități și, da, marea majoritate a celor care nu au supravietuit infecției suferea de obezitate. Dacă ai comorbidități te omoară și o pișcătură de purice, darămite un virus nemaiîntâlnit.

Acum, post-pandemie, în noua cultură a muncii în care suntem legați ombilical de dispozitivele inteligente, aproape că în eXistenZ, pe lângă obezitate loveste și epidemia de boli neurosenzoriale. Munca remote sau de acasă, prin separarea de un mediu social normal si prin utilizarea exacerbată a simțurilor duce, fără urmă de indoială, la boli neurosenzoriale.

Specialiștii din sănătate reacționează deja pentru că sunt tot mai ingrijorați. Dar este cazul să reacționeze și mediul de afaceri, care are și sursele de finanțare necesare punerii în operă a unor programe împotriva epidemiei de obezitate și de boli neurosenzoriale. Sigur, corporațiile se pun la adapost folosind cuvinte meșteșugite gen sustenabilitate, diversitate și incluziune la care se adaugă emoționantele abrevieri EHS, CSR și ultima intrată, ESG. Și totuși, câte companii nu discriminează instinctual la interviul de angajare când au în față un candidat supraponderal, sau un candidat cu ochelarii cu dioptrii mari sau un candidat cu un aparat auditiv?

Dacă mediul de afaceri continuă să se uite în alta parte și nu se implică serios în stoparea epidemiei de obezitate și de boli neurosenzoriale ne putem imagina că în viitor vor exista doar candidați supraponderali, candidați cu ochelari cu dioptrii mari și candidati cu aparat auditiv. Iar aceștia vor fi din ce în ce mai tineri.

Ar trebui ca de fiecare 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății, toti cei care aduc osanale noii culturi a muncii online ce folosește inteligența artificială, digitalizarea și robotizarea să verifice un pic care sunt consecințele pentru sănătate ale acestei culturi și să discute cu specialiștii din domeniu măsurile de prevenție.

Și eventual să arunce înca o privire, de data asta mai atentă, la pasagerii din nava Axiom din animatia Pixar - Disney din 2008, Wall-E.