Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Nicolae Ciucă, domnule Marcel Ciolacu, fiecare fabrică deschisă cu ajutor de stat închide una existentă

Investiția anunțată cu mare fast în judetul Bihor, care beneficiază de ajutor de stat, a băgat spaima în marii angajatorii industriali din județ dar și din Arad și Timiș, care se tem că li se vor fura angajații.

Deficitul de forţă de muncă în aglomerările industriale este dramatic.

Angajatorii de acolo sunt deja îngrijorați de construcția celor două fabrici mamut de la Debrecen – reprezentanții uneia dintre acestea au și declarat că vor angaja ingineri români. Tot flancul de vest al României este deja afectat de o gravă penurie de personal, astfel încât cele 540 de locuri noi de muncă din Bihor nu vor fi noi în sensul propriu pentru că mai mult ca sigur vor fi ocupate prin furtul angajaților de la operatorii industriali existenți.

O altă investiție industrială care beneficiaza de ajutor de stat, din judetul Cluj de data asta, recrutează în corpore personal calificat din Târgu Mureș și Cluj-Napoca, lăsând un domeniu strategic fără angajați critici și riscând să creeze grave discontinuități în aprovizionare. Și aici, estimatul de 375 de angajați nu sunt job-uri noi, este personal calificat furat de la alte fabrici, care vor avea de suferit.

Cazuri similare sunt de așteptat și în alte centre puternic industrializate, Sibiu, Brasov, Iași, Constanța și desigur, București, unde se anunță alte investiții în industria de prelucrare. Deficitul forței de muncă industriale este atât de grav încât angajatorii aduc salariații și de la 150 de km departare pentru a ocupa posturile vacante, instruindu-i în permanență, pe bani mulți, pentru că nu sunt pregătiți de sistemul de educație nici profesional, nici vocațional.

În industria de prelucrare nu va funcționa soluția cu muncitori asiatici necalificați, pentru că procesele și sistemele sunt complicate, procedurile sunt deseori în limba engleză, echipamentele numerice sunt sofisticate iar regulile de EHS – mediu, sănătate și siguranță în munca – foarte stricte.

Nu înțelegeți greșit. Cele două investiții date ca exemplu și toate celelalte care vor veni sunt extrem de importante pentru România, deficitul record de balanță comercială din 2022, de peste 30 miliarde Euro, este un strigăt al economiei  pentru fabrici noi – iar pentru asta schemele de ajutor de stat 807/2014 și 959/2022 sunt extrem de utile.

Însă ne mintim. Asta pentru că orice fabrică nou construită va închide una deja existentă, în condițiile a) deficitului de forță de muncă și a unei fluctuații în 2022, un alt record, de 30% în fabricile existente, b) lipsei unui plan real de conectare a sistemului de învățământ la necesarul profesiilor din fabricile care se vor construi și c) aversiunii tinerei generații față de munca fizică, rezultatul clișeelor „Dorel” din cultura pop.

Pe bună dreptate angajații vor dori să plece la un salariu mai mare, uitând rapid de prima companie care i-a angajat, i-a instruit, le-a dat o profesie în mână. Așa că în următorii doi ani va urma o spirală nebună a escaladării salariilor în absența oricarui indicator de productivitate, fapt care va duce, într-un final previzibil, tocmai la pierderea avantajului concurential care face România atractivă. Și, atenție! Facilitățile fiscale salariale date unor sectoare industriale și ajutorul de stat reglementat prin HG 332 / 2014 sunt surse de inechitate și distorsiune între noile investiții și fabricile deja existente și între diverse sectoare industriale.

Exista soluții, evident. Intensitate foarte mare a acordării ajutoarelor de stat în zonele cu deficit industrial și somaj mare, curaj, să mergem până la 60-70%. Intensitate zero în marile aglomerări industriale, acestea trebuie închise altor investiții până ce sistemul de educație produce specialiștii necesari. Completări foarte pragmatice la reglementările privind învățământul dual profesional și consorțiile pentru învățământul dual, care să stimuleze angajatorii industriali să investească în aceste proiecte. Propunerea Ministerului Economiei de sprijinire a angajatorilor industriali pentru a cumpara sau chiar construi locuințe care să atragă relocarea forței de muncă din zone cu șomaj. Soluții există.

Elsa Ferreira, Comisarul European pentru Coeziune și Reforme arată că UE se confruntă cu pericolul contracției forței de muncă, proiecțiile arată o reducere a acesteia cu peste 35 milioane de oameni până în 2050. Romania, Bulgaria și Țările Baltice au cea mai mare pierdere de populație aptă de muncă datorită emigrației, la care vor contribui în perspectiva lui 2050 ratele mici ale natalității, fluxul redus de migranți din țări non-EU și îmbătrânirea și ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați.

Domnule Nicolae Ciucă, domnule Marcel Ciolacu, ajutorul de stat pentru reindustrializarea sectoarelor de prelucrare este absolut esențial pentru viitor. Înă, dacă deschidem o fabrică nouă închizând una existentă din cauza deficitului forței de muncă, care este câstigul României pe termen lung?