Dragos Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i să ţipe, Bugetul 2024 este în regulă. Cu bani din PNRR, cu ordonanţă-trenuleţ, cu e-factură, cu Directiva UE 2523 etc., o să ţină

Aşadar, discuţii aprinse despre Bugetul 2024, responsabile, serioase, aplicate, politicianiste, ridicole, resemnate, amendamente etc.

Şi, din când în când, după cum îşi doresc sponsorii politici, mai apare cate o „modificare” la ordonanţă-trenuleţ, care e la baza multor calcule de încasare la bugetul 2024. 

Bugetul pe 2024 enervează pe mulţi, dar va rezista, din motivele enunţate în titlu la care, dacă se mai adaugă şi limitarea cashului, eram premianţi. Nu va fi nici o catastrofă în 2025 şi după, pentru că va intra în vigoare Directiva UE 2523. Aşadar Romania va incasa şi mai mulţi bani.

Marcel Ciolacu, mediul de afaceri s-a aprins pentru că 2024 este despre predictibilitatea continuării îmbogăţirii prin şmecherii ca în 2022-23 şi nu despre predictibilitatea continuării afacerilor.

Patru observaţii pentru 2024, poate ţine seama cineva de ele.

Salariu minim brut de 3.300-3.700 lei

Nimeni nu poate trăi din netul unui salariu minim de 3.300 lei, sau de 3.700, propunerile de pe masă. Ţinem captivi 1,5 milioane de angajaţi şi polarizăm ţară într-o manieră greu de stăpânit. De înţeles că oamenii de afaceri se plâng prietenilor din partide că nu pot susţine un brut de 4.000-5.000 lei fară scutiri la care să adauge şi sponsorizările politice, dar să tii angajaţii pe un net de 2.000 de lei, în ziua de astăzi, este să-i condamni la sărăcie. Şi nu, Romania nu are cea mai mare fiscalitate în muncii din UE, mint cei care spun asta, păcat că mulţi dintre ei sunt consultanţi economici serioşi.

Impozit 1% pe cifra de afaceri

O măsură care nu este neapărat lipsită de justiţie poetică dacă ne uitam la săracele companii care au creşteri de venituri de două cifre şi, magie şi suspans, înregistrează de ani de zile pierderi. Introducerea măsurii ar demonstra însă că statul roman nu este capabil să ţină sub control maximum 500 de companii mari, care au cifra de afaceri peste un anumit prag, darămite sute de mii de alti agenţi economici. Şi ştiţi ce se discuta acum în laboratoarele consultanţilor, analiştilor, lobistilor? Cum să sprijinim companiile cu marje mari de profit ca să şi le aducă la pragul de maximum 6%.

Schemele de ajutor de stat

Ne-strategizate – mâncare, chimie, energie, apărare – schemele de ajutor de stat fie trimit bani la clienţii politici, fie la cei care s-ar descurca şi fară ele, fie la cei care investesc în sectoare care nu aduc valoare adăugată pentru Romania. Simpla condiţionalitate a păstrării locurilor de muncă create din care se returnează ajutorul de stat este insuficienta. Este necesară o strategizare sectoriala. Aruncăm bani pe fereastră şi nu cerem nimic la schimb.

Suplimentele alimentare

Sunt nişte băieţi pe undeva care au ceva cu NC2106, văd surse de câştiguri bugetare, deşi aici sunt încadrate produse utilizate de obicei de persoanele cu probleme de sănătate. În 2022 produsele încadrate la NC2106 nu au fost scutite de efectul legii 81, creând haos pentru producători şi retailul farmaceutic, unde se vând marea lor majoritate. Acum, în 2023, în ordonanţă-trenuleţ apar fară noimă şi cu o dedicaţie – manoza, haha! - o serie de prevederi referitoare la cota de TVA corelată cu conţinutul de zahar şi la regimul accizelor nearmonizate, din nou, fară a fi scutite produsele din NC2106 - nimeni nu ia, de exemplu, vitamina C sau calciu sau sirop de tuse din plante, ca să-şi astâmpere pofta de sete sau de dulce. Aşadar, paradoxal, produse care sprijină sănătatea cad victime colaterale ale introducerii de taxe şi accize pe produse care dăunează sănătăţii. A comentat vreun partid politic la asta? Sau aşteaptă scandalul de după 1 ianuarie când se vor scumpi vitamina C şi calciu şi siropul de tuse din plante?

Mai sunt încă vreo 2 săptămâni până la 1 ianuarie 2024 şi vreo 3 săptămâni până se întoarce lumea din concedii şi se vă lovi de concretul Bugetului 2024 şi mai ales al ordonanţei-trenuleţ. Între timp, bieţii de noi, sărăciţi de Marcel Ciolacu, suntem cu toţii la cumpărături, făcând cu greu faţă tornadei roşii, înghesuielii şi cozilor de peste tot şi sold-out-urilor de pe toate liniile aeriene, staţiunile, hotelurile şi restaurantele.