Foto Jurnalist clujean, doctor în istorie, câteva lucruri despre reorganizare administrativă: ''Oamenii trebuie ascultați / instituțiile împărțite între centrele urbane/ harta propusă de USR e o prostie''

PSD a decis în ședința de luni a conducerii partidului „înfiinţarea unui grup de lucru al PSD, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României, o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp şi pe care nu am îndeplinit-o încă”

 

Fostul jurnalist clujean, doctor în istorie, Bogdan Stanciu, vine cu câteva lucruri despre reorganizare administrativă.

''1. Harta interbelică a României, cu județele păstrate așa cum au evoluat ele organic, în sute de ani, până la cristalizarea unui nucleu polarizator și a hinterlandului său natural, a fost cea mai bună hartă a României, în absența regionalizarii. Exemplu: Turda ca oraș polarizator pentru toată valea Arieșului, de la Câmpeni la Luduș.
Județele interbelice erau împărțite în plăși - nivel administrativ inferior județului, dar tot constituit organic, în jurul unui centru de servicii tradițional. Exemple: Hațeg, pentru Plasa Hațeg, echivalent administrativ pentru Țara Hațegului socio-culturală, Plasa Lăpuș pentru Țara Lăpușului.

2. Singura organizare decentă în regiuni a României, dar și aceea mult ameliorabilă, a fost cea comunistă, din perioada internaționalistă (anii 1950), care nu a încercat să altereze realitățile etnice. Prin existența raioaneor, ca nivel inferior regiunilor, s-au menținut relațiile economice și socio-culturale organice, de care am zis la punctul 1.

3. Actuala împărțire, care datează din 1968 a fost funestă. Distrugerea legăturilor organice prin trasarea din pix a unor noi limite administrative a dus la decăderea unor orașe altădate importante. Exemple: Dej și Turda, canibalizate de Cluj; Mediaș, de Sibiu; Făgăraș, de Brașov; Blaj, de Alba Iulia; Sighișoara, de Tg. Mureș. Un caz notoriu din afara Transilvaniei e desființatul județ Romanați, din jurul Caracalului, alipit la Olt. Sunt convins că sunt multe alte exemple. Orașele care au pierdut statutul de centru de județ au devenit cazuri școală de ceea ce acum numim brain-drain. De asemenea au apărut județe-Frankenstein, făcute din alipirea mai multor zone care nu avea de-a face unele cu altele. Exemplu clasic: Maramureșul istoric, căruia i s-au lipit porțiuni din Transilvania (Lăpuș, Chioar) și Partium (Codru, zona Baia Mare, orașul Seini), iar capitala a fost stabilită la Baia Mare, în afara Maramureșului istoric.

4. Regiunea nu există acum ca noțiune în Constituție. Avem doar județe, orașe și comune, și mențiunea că unele orașe pot fi declarate municipiu. Astea sunt, cu astea defilăm. Nu cred că se apucă cineva de schimbat Constituția, fiindcă ar însemna să se dea drumul la toți balaurii dintre coperți. Soluții ar fi, de exemplu botezarea regiunilor ca județe.

5. Harta propusă de USR în proiectul lor e o prostie, care nu ține cont nici de fluxurile economice actuale, nici de tradițiile și identitățile locale. Exemple: Alăturarea Aradului la Banat, a Maramureșului la Crișana, a Botoșaniului la Bucovina, amalgamarea Brașovului cu județele preponderent maghiare.

5. O reformă așa importantă nu se poate face doar din pix, la birou. Există solidarități regionale și subregionale. Oamenii trebuie ascultați. Exemplu: vor arădenii să joace cu Timișoara, sau cu Clujul? Sau poate vor o formulă cu o regiune Arad-Bihor-Satu Mare? Trebuie făcute sondaje sau largi consultări publice în toate cazurile susceptibile de a genera animozități. Bunăoară, hunedorenii pe care îi știu nu sunt acum deloc încântați că sunt arondați la regiunea de dezvoltare cu centrul la Timișoara, în Banat, ei fiind ardeleni get-beget. Ce sens are să facem o regionalizare, dacă nu ținem cont de regiunile istorice consacrate?

6. Dacă vor fi create regiuni, instituțiile trebuie împărțite între centrele urbane importante. Exemplu regiunea Transilvania Sud (să zicem județele BV, SB, AB, HD): deliberativul la Brașov, executivul la Sibiu, autoritatea turistică la Deva, agenția de dezvoltare/ investiții la Alba. Dacă nu, înlocuim un București cu 7-8 Bucureștiuri mai mici'', scrie Bogdan Stanciu.

România va renunța la județe și va trece la regiuni

Proiectul ar avea în vedere redesenarea județelor și, posibil, redefinerea localităților.

Proiectul de lege va fi realizat de Marcel Ciolacu împreună cu o comisie constituită în interiorul PSD din care vor face parte președintele Camerei Deputaților, președintele Asociației Municipiilor, președintele Uniunii CJ-urilor, prim-vicepresedintele PSD Daniel Băluță, vicepremierul Marian Neacșu, doi primari PSD de orașe, doi primari de municipii și doi primari de comune.

Proiectul va fi negociat ulterior în coaliția guvernamentală și apoi depus la Parlament.