Încheiem astăzi retrospectiva anului politic 2012, cu sinteza evenimentelor desfăşurate în ultimul trimestru al anului, care au culminat cu victoria categorică a alianţei PSD-PNL-PC-UNPR în alegerile parlamentare. Clujeni şi-au primenit peste 60% din echipa de parlamentari.
Octombrie
În războiul intestin din PNL Cluj se folosesc mercenari. Din senin apare un liberal din Sighetu Marmaţiei, Radu Zlati, care vrea să candideze la Cluj în colegiul 3 senatorial, colegiul lui Marius Nicoară. Oamenii din jurul preşedintelui organizaţiei acuză tabăra „Uioreanu" că l-ar fi adus pe Zlati special pentru a-i sabota candidatura lui Nicoară. În cele din urmă, arma Zlati avea să lovească în cealaltă echipă. Neputând să scape de el (era „pila" lui Crin Antonescu), Nicoară l-a trimis să candideze în colegiul 5 deputaţi, scoţându-l, astfel, din cursă pe Mihai Szeplekan. În conflict cu propria organizaţie, din cauza acceptării candidaturii „paraşutatului" Adrian Papahagi, Mihail Hărdău demisionează din fruntea organizaţiei municipale a PDL şi anunţă că nu va mai candida în alegerile parlamentare. Mircia Giurgiu se înscrie în PSD, la Bucureşti, peste capul filialei locale. Război total în PNL Cluj: tabăra „Uioreanu" părăseşte şedinţa Biroului Politic Teritorial, îşi compune propria listă de candidaţi, şi cere alegerea candidaţilor prin vot, în Delegaţia Permanentă Teritorială (DPT). Nicoară vrea selectarea candidaţilor pe bază de criterii şi are propria listă. Oamenii din jurul şefului judeţului câştigă bătălia în DPT, dar Nicoară avea să întoarcă rezultatul la Bucureşti. În cele din urmă, avea să iasă o listă cu candidaţi din ambele tabere. La Bucureşti, liberalii fac o achiziţie „de marcă": Gigi Becali. PSD câştigă bătălia cu liberalii pentru colegiul 3 deputaţi, dar obţine cu două colegii mai puţin decât PNL, pe judeţ. Până la urmă, Mircia Giurgiu candidează în colegiul 1 senatori. USL îşi lansează candidaţii pe Naţional Arena, la concurenţă cu congresul PPE de la Palatul Parlamentului. La depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Judeţean (BEJ), PPMT îşi anunţă dezideratul politic: federalizarea României. Sub semnătură lui Emil Boc, Primăria a suplimentat ilegal, cu 4.000 de persoane, numărul alegătorilor din colegiul în care urma să candideze liderul PDL Cluj, Daniel Buda. Eroarea a fost corectată la sesizarea BEJ.
Noiembrie
Barack Obama este reales preşedinte al SUA. Nici nu începe bine campania electorală oficială şi Victor Ponta se mai trezeşte cu trei miniştri şi secretarul general adjunct al guvernului declaraţi incompatibili de ANI. După ce, de la referendum, şi-a autoimpus o tăcere prelungită, Traian Băsescu intră frontal în campania electorală, cu un veritabil serial (cu episoade aproape zilnice) de declaraţii de presă. Veniţi să-şi lanseze candidaţii la Cluj, cei trei co-preşedinţi ai USL, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, zăbovesc în faţa presei clujene mai mult decât în faţa celor o mie de activişti adunaţi în sala mare a Casei de Cultură a Studenţilor, care au aşteptat aproape două ore pentru cel mai scurt miting politic din istoria Clujului. Încep să curgă promisiunile electorale: analize medicale gratuite, bune maniere în politică, indexarea pensiilor, TVA 19%, cotă unică de 12%, salariu minim de la 800 la 1.000 de lei, decolmatarea văilor şi pâraielor, sprijinirea transportului electric, desfiinţarea Prefecturilor, condiţii avantajoase la programul „Prima Casă" pentru tinerii care se angajează să facă copii, protejarea „demnităţii umane" a medicilor, pacienţilor şi profesorilor, eliminarea imunităţii parlamentare, sau sprijin pentru afaceriştii falimentari. Fără să o spună explicit, Băsescu sugerează repetat, prin formulări diverse, că nu-l va mai desemna pe Ponta premier, după alegeri. Singura pată de culoare într-o campanie electorală anostă: râturile de porc care au „decorat", fără parti-pris-uri politice, portretele candidaţilor, care au împânzit stâlpii Clujului. PPMT repetă scenariul din vară şi mai montează un panou electoral cu conţinut controversat, la intrarea în Floreşti. Noul primar al comunei, Horia Şulea, copiază gestul predecesorului său: îl demontează.
Decembrie
Primăria clujeană o mai comite o dată: cu doar două zile înainte de vot, locuitorii de pe 79 de străzi, care au fost rearondaţi altor secţii de vot, primesc scrisori semnate de Boc, în care le sunt comunicate adresele la care pot vota. Cel puţin unul dintre ei, liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, este trimis la o secţie de vot greşită. USL obţine o victorie zdrobitoare - peste 60%, iar, după redistribuire, obţine peste două treimi din mandatele noului Legislativ. Imediat după anunţarea rezultatelor, Victor Ponta şochează anunţând negocieri cu UDMR pentru formarea noului guvern. Sub presiunea liberalilor, dar şi a presei, premierul e obligat să renunţe la proiect, ceea ce provoacă mânia liderului UDMR Kelemen Hunor, care dezvăluie că avea un protocol în acest sens, semnat înainte de alegeri, atât de Ponta, cât şi de Crin Antonescu. Clujul scapă definitiv de titulatura de fief portocaliu. PDL rămâne cu jumătate din mandatele câştigat în 2008, doar doi deputaţi şi un senator, mai mult, USL a câştigat alegerile în toate colegiile judeţului. Liberalii se aleg cu patru deputaţi şi un senator, social-democraţii cu doar doi deputaţi şi un senator, în vreme ce UDMR îşi recuperează mandatul de senator pierdut în 2008, dar pierde un deputat. În premieră, Clujul are un deputat PPDD. Clujenii şi-au primenit serios echipa de reprezentanţi în parlament. Doar trei deputaţi: Cornel Itu, Adrian Gurzău şi Mate Andras Levente şi doi senatori: Marius Nicoară şi Alexandru Cordoş reuşesc să-şi conserve vechile mandate, performanţă pe care o ratează Daniel Buda, Petru Călian şi Mircia Giurgiu, în vreme ce, din diverse motive, alţi şase foşti parlamentari în vechea legislatură n-au mai candidat. În schimb, Clujul va avea nu mai puţin de nouă parlamentari „boboci": marele învins al alegerilor locale, Alin Tişe, trei foşti viceprimari: Laszlo Attila (Cluj-Napoca), Vicenţiu Irimie (Turda) şi Ioan Moldovan (Câmpia-Turzii), soţia noului şef al judeţului, Elena Uioreanu, Adrian Oros, Steluţa Cătăniciu, Aurelia Cristea, dar şi „paraşutatul" Radu Zlati. „Mulţumită" Legii Electorale, Legislativul României s-a „îngrăşat" cu peste o sută de parlamentari şi se apelează la arhitectul Palatului Parlamentului pentru a găsi soluţii la o problemă neaşteptată: nu există locuri pentru toţi aleşii în sălile de plen. Cristian Preda şi Sever Voinescu demisionează din conducerea PDL. Băsescu anunţă desemnarea lui Victor Ponta pentru a forma noul cabinet prin intermediul unui comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei, dar numai după ce a semnat, mai întâi, un pact de coabitare cu liderul PSD. Nou guvern este gonflat după chipul şi asemănarea noului parlament. Ponta îşi face o echipă de nu mai puţin de 27 de miniştri. Mate Andras Levente este reconfirmat lider al grupului UDMR în camera inferioară. La rândul lor, Cornel Itu şi Alexandru Cordoş îşi păstrează funcţiile de vicelideri ai grupurilor PSD din cele două camere. Marius Nicoară nu mai e vicelider, dar avansează în Biroul Permanent al Senatului, pe funcţia de chestor. La nivelul comisiilor parlamentare, clujenii obţin o singură funcţie, cea de vicepreşedinte al comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, prin debutanta Steluţa Cătăniciu.
