Aurelia Cristea (PSD): Centura de Nord și de Sud a municipiului și bretelele spre A3 sunt soluția certă pentru dezvoltarea sustenabilă a municipiului Cluj-Napoca (P)
La fel ca toți concetățenii mei, la început cu stupoare, apoi cu indignare, am asistat în ultimii 4-5 ani la neputința administrației publice locale în ceea ce privește proiectul de importanță strategică pentru Cluj-Napoca, respectiv ”Centura Metropolitană”.
Am realizat că este posibil să dedici unui studiu de fezabilitate cel puțin patru ani, în condițiile în care acesta putea fi realizat în cel mult un an, iar la acest moment puteam să discutăm deja despre proiecte și investiții, despre oportunități apărute în urma finalizării acestei centuri. Nu voi înțelege niciodată tertipurile și tergiversările care au fost evidente în implementarea acestui proiect strategic. Nu cred că spun ceva nou dacă aș vorbi despre avantajele de care orașul nostru ar beneficia, în cazul finalizării acestui proiect: degrevarea traficului municipal și metropolitan de traficul greu și oportunitatea concretizării fluidizării traficului la nivel de municipiu (ceea ce constituie încă un deziderat la nivelul exprimării faptice a administrației publice locale), crearea de noi locuri de muncă plătite corespunzător (ceea ce ar aduce beneficii omului de rând, economiei locale și bugetului local), oportunitatea dezvoltării zonei metropolitane pe traseul centurii prin investiții private, și de ce nu?!, publice-private, prin realizarea unui nou parc industrial, a unor cartiere noi care să dețină o componentă vitală în dezvoltarea metropolitană, respectiv locuințe sociale, creșe, grădinițe, școli, centre medicale de cartier, tot ceea ce presupune o dezvoltare urbană sănătoasă.
Realizarea centurilor de Nord și de Sud, dincolo de evidenta dezvoltare a infrastructurii rețelei de drumuri din România, ar reduce considerabil timpii de rulare în trafic, eliminarea ambuteiajelor, reducerea accidentelor rutiere și reducerea considerabilă a poluării mediului cu noxele rezultate din trafic.
O concretizare eficientă a realizării centurilor ar însemna dincolo de scurtarea timpilor de așteptare și costuri cât mai apropiate de adevăr, eliminând astfel toate speculațiile financiare la care poate fi supusă administrația publică locală pe timpul implementării proiectelor. Probabil unii dintre voi ați uitat (eu nu am cum să uit cum se ”dizolvă” banul public), că în timpul celor cinci ani necesari implementării centurii de nord-est (botezată ulterior de presa locală ”Centura de Diamant”) costurile realizării acelei centuri au crescut cu aproape 250%. Centura a fost licitată la 64 de milioane de euro, iar la final a ajuns să coste 152 de milioane de euro. La acest moment, deși costurile realizării centurii metropolitane sunt estimate undeva la 1,5 miliarde de euro, sunt convinsă că tergiversările la care se apelează în continuare vor duce cel puțin la dublarea costurilor, în condițiile în care doar în ultimul an, în urma actualizării indicatorilor tehnico-economici costurile proiectului au crescut estimativ cu 15%.
Nu în ultimul rând, pe traseul centurilor vor fi disponibile noi oportunități de dezvoltare urbană, ceea ce ar aduce beneficii sociale comunității, de la crearea de noi locuri de muncă până la creșterea, per ansamblu, al nivelului de trai, implicit, a calității vieții.
Toate proiectele pe care le-am propus clujenilor pentru următorii patru ani sunt realizabile, chiar dacă unele ar presupune o implementare a acestora pe perioada a două sau trei mandate. Tocmai din acest motiv am ales sloganul ”Îndrăznește să vrei mai mult!” și acest slogan ar trebui să exprime dorința și voința fiecăruia dintre noi, cetățenii municipiului Cluj-Napoca.
Uitându-mă la ultimii 20 de ani ai administrației publice locale, pot să spun, mai în glumă, mai în serios, că administrației publice de dreapta, cea care a condus Cluj-Napoca, repet, în ultimii 20 de ani, i s-ar fi potrivit sloganul ”Îndrăznește să visezi! Dar nu te trezi!” Mai mult chiar, mă uimește sloganul lor de acum: ”Construim în Cluj”. Întrebările – cred că legitime – sunt ”ce anume?” și mai ales ”pentru cine?”. Din ce am văzut în ultimii ani, construcțiile sunt rare, și în orice caz nu pentru clujenii de rând.
