Ce promit candidaţii Clujului (II)

Ce promit candidaţii Clujului (II)
Cristea vrea bune maniere, Călian, refacerea Alianţei DA, Csoma, 16 regiuni, Popa, impozit progresiv, Gurzău, gaz ieftin, iar Kinizsi, spitale regionale.

ZIUA de CLUJ continuă prezentarea programelor politice sau a celor mai importante proiecte pe care şi le asumă principalii candidaţi pentruz alegerile din 9 decembrie. Astăzi a venit rândul candidaţiilor la fotoliile de deputaţi ale colegiilor uninominale 3 şi 4 din municipiul Cluj-Napoca.

Adjudecându-şi candidatura în colegiul 3 deputaţi după o competiţie acerbă nu doar cu liberalii, ci şi cu contracandidaţi din propriul partid, social-democrata Aurelia Cristea are, deocamdată, potrivit propriului site de campanie, două proiecte. Primul, intitulat „Codul bunelor maniere în politică", conţine un decalog de sfaturi de bună purtare: „Respectă-ţi interlocutorul. Nu vorbi peste acesta până îşi finalizează argumentul", "Nu minţi alegătorul", sau „Limitează-ţi avalanşa de opinii la subiecte pe care le stăpâneşti". Cel de-al doilea proiect, intitulat „Transport public european şi ecologic pentru Cluj-Napoca", este o colecţie de propuneri făcute administraţiei municipale printre care extinderea transportului în comun propulsat electric, introducerea automatelor de emitere a biletelor RATUC, aer condiţiona şi muzică ambientală în mijloacele de transport în comun ş.a.m.d.. Cristea şi-a fixat alte şase obiective. Pe lângă finalizarea Autostrăzii Transilvania, a Spitalului Regional de Urgenţă şi susţinerea proiectului „Cluj, capitală culturală europeană 2020", Cristea îşi mai propune reducerea TVA la produsele alimentare de bază şi la serviciile turistice şi eliminarea impozitării pensiilor.

Principalul contracandidat al Aureliei Cristea este actualul titular al funcţiei, Petru Călian ARD. Potrivit paginii sale de facebook, Călian îşi defineşte drept „principal obiectiv" constituirea unui „guvern al ARD, din care să facă parte partide de dreapta, şi aici mă refer la PDL, PNL sau măcar o aripă a PNL şi, de ce nu, şi la UDMR". Actualul deputat mai promite indexarea pensiilor cu 1,5x rata inflaţiei şi o lege a protecţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate la muncă.

UDMR l-a trimis în lupta pentru colegiul 3 deputaţi pe liderul grupului Uniunii din consiliul local, Csoma Botond. În singura conferinţă de presă susţinută până în acest moment, Csoma a vorbit doar despre regionalizarea României, declarându-se un susţinător al proiectului UDMR, care presupune 16 regiuni conturate, pe cât posibil, după graniţele regiunilor istorice, păstrând, însă, şi judeţele.

Irimie Popa, candidatul USL în colegiul 4 deputaţi, este unul dintre puţinii competitori electorali care are, pe site-ul de campanie, un program politic veritabil, detaliat pe diverse capitole. Printre numeroasele proiecte merită amintite: salariu minim pe economie de 800 de lei, revenirea TVA la 19%, introducerea impozitului diferenţiat, înăsprirea prevederilor legislative aferente disciplinei urbanistice, preîntâmpinarea emigrării personalului medical, suprataxarea tranzacţiilor speculative, sau plata integrală a arieratelor către sectorul privat.

În schimb, principalul său contracandidat, ocupantul funcţiei, Adrian Gurzău, ARD, recunoaşte că are o singură preocupare: reducerea facturii la gaz. „Am câteva idei fixe. (...) Mi se pare de bun simţ să mă ocup de ele, înainte de a-mi da cu părerea despre tot şi nimic", spune Gurzău, care se auto-defineşte „tipul cu gazul".

La fel ca Csoma Botond, colegul său din UDJMR, candidat în colegiul 4 deputaţi, Kinizsi Zoltan, a avut, până acum, o singură apariţie mediatcă în limba română. Fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, consideră ca o prioritate deblocarea angajărilor în sistemul sanitar, paralel cu ridicarea nivelului veniturilor pentru a limita migraţia personalului medical. El mai militează pentru urgentarea construirii spitalelor regionale de urgenţă în toată ţara, ca unică soluţie pentru evitarea colapsului financiar al sistemului de sănătate din România odată cu intrarea în vigoare a directivei europene privind liberul acces transfrontalier la serviciile de sănătate.

 

Comenteaza