Constituţia lui Antonescu a trecut cu notă mică de Consiliul Legislativ
- Scris de Valentin Malaescu
- 02 Iul 2013, 21:19
- Politica
- Ascultă știrea
84 de erori, dintre care 66 de fond, 12 de tehnică legislativă şi şase observaţii generale au fost contabilizate în raportul Consiliului Legislativ (CL) asupra proiectului de revizuire a Constituţiei. Printre amendamentele contestate figurează şi cel care practic include Legea Minorităţilor în Constituţie.
Fără a contesta reducerea atribuţiilor sale constituţionale, CL nu este de acord cu eliminarea Preşedinţiei dintre instituţiile puterii executive. „Semnalăm că în enumerarea autorităţilor care reprezintă puterea executivă nu se regăseşte şi şeful statului. Precizăm că limitarea prerogativelor constituţionale pentru şeful statului nu determină excluderea acestei instituţii din sfera puterii executive", se spune în documentul CL, motiv pentru care se propune eliminarea articolului în care sunt definite componentele celor trei puteri ale statului, între care preşedintele nu figurează.
În egală măsură, CL nu acceptă nici definirea parlamentului drept „for suprem de decizie al naţiunii", formulare care, în viziunea membrilor CL, pune parlamentul pe o poziţie superioară, în privinţa exercitării suveranităţii, în relaţie cu voinţa poporului exprimată prin referendum. Din acelaşi motiv CL califică drept „discutabilă" prevederea care impune aprobarea parlamentului pentru declanşarea unui referendum din iniţiativă cetăţenească.
Nu lipsesc nici articolele care se bat cap în cap. Spre exemplu, printre condiţiile dizolvării parlamentului figurează respingerea unei singure propuneri de învestire de guvern, dar în procedura de învestire a guvernului sunt prevăzute şi detaliate trei propuneri consecutive de premier pe care trebuie să le facă preşedintele. De asemenea, CL apreciază drept o greşeală şi posibilitatea dizolvării parlamentului din proprie iniţiativă, considerându-se că atributul dizolvării parlamentului aparţine exclusiv şefului statului.
CL a descoperit şi prevederi inutile, cum ar fi interdicţia de a se constitui noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii, subliniind că, în condiţiile în care parlamentarii care pleacă din partidele sub a căror sigle au fost aleşi şi pierd mandatele, nu va mai avea cine să înfiinţeze noi grupuri parlamentare. De asemenea, sunt semnalate numeroase reglementări care nu au ce căuta într-o Constituţie, care „reglementează principiile şi liniile directoare, care sunt formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale", detalieri care ţin de domeniul legislativ. Sunt date ca exemplu detalierea procedurilor interceptărilor convorbirilor sau a mecanismului desemnării premierului. În aceeaşi categorie CL a inclus şi articolul preluat din proiectul Legii Minorităţilor potrivit căruia autorităţile nu pot lua nici o decizie referitoare la minorităţi fără consultarea prealabilă a structurilor acestora.
În viziunea membrilor CL, proiectul elaborat de comisia condusă de Crin Antonescu depăşeşte limitele revizuirii aducând atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, printre altele, prin obligarea tuturor persoanelor de drept public, persoanelor juridice de drept privat şi persoanelor fizice să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare la cererea acestora, sau prin înlocuirea reparării integrale a pagubei produse de stat cu „despăgubirea echitabilă".
Fără a semnala neapărat o eroare, CL atrage atenţia autorilor proiectului că, datorită modului în care au formulat amendamentul privind pragul de validare a referendumului de 30%, acesta s-ar aplica doar referendumului iniţiat de preşedinte sau de cetăţeni pe teme de interes naţional nu şi referendumurilor pentru demiterea preşedintelui sau pentru revizuirea Constituţiei. În ciuda numeroaselor probleme sesizate, CL a dat aviz favorabil proiectului în ansamblul său.
Vicepreşedintele comisiei pentru revizuirea Constituţiei, deputatul UDMR Mate Andras Levente, spune că observaţiile CL, împreună cu cele pe care le va face Curtea Constituţională (CCR) vor fi dezbătute de comisie cel mai probabil în luna august. El s-a arătat deranjat de contestarea articolului care vrea să introducă legea Minorităţilor în Constituţie. „Raportul CL e consultativ, dacă vrem, ţinem cont de el, dacă nu, votăm cum vrem", a reacţionat Mate.
Multa mai vehement a fost senatorul PDL Alin Tişe, membru, la rândul său, al aceleiaşi comisii. „Raportul CL confirmă obiecţiile PDL aproape în totalitate şi demonstrează că acest proiect este cel mai mare eşec politic al lui Crin Antonescu, care ar trebui de urgenţă să-şi dea demisia din fruntea comisiei, pentru că a demonstrat că e un nepriceput şi să lase locul unei persoane cu pregătire juridică. Prin tentativa de scoatere a preşedintelui din puterea executivă, Crin Antonescu a avut o tentativă eşuată de a da un nou atac la democraţie, ceea ce demonstrează că nu poate ieşi de sub influenţa luptelor pe care le-a dus de-a lungul timpului cu Traian Băsescu. Trebuie să trecem această activitate în mâna unor specialişti, nu a politicienilor. Pentru USL este cel de-al doilea eşec după cel cu regionalizarea, ceea ce demonstrează că ei nu ştiu să conducă ţara nici măcar cu o majoritate de 70%", a comentat Tişe.
Preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară este de părere, însă, că nu Antonescu este cel care trebuie să plătească pentru greşelile de abecedar juridic din proiectul de revizuire a Constituţiei. „Dacă există astfel de greşeli, Crin Antonescu trebuie să-i schimbe urgent pe toţi cei care au dat avize pentru astfel de greşeli. Crin Antonescu conduce politic această comisiei, nu trebuie să fie specialist. Domnul Tişe trebuie să ştie că nu trebuie să conducă peste tot juriştii. Astfel de decizii sunt decizii politice", a afirmat Nicoară.
Proiectul de revizuire va reveni în comisie, unde se va decide dacă vor fi făcute modificări în funcţie de recomandările CL, după care va merge la CCR pentru un prim aviz tot cu rol consultativ. Numai că, dacă indicaţiile CL pot fi ignorate, nu la fel vor putea fi tratate recomandările CCR, pentru că, după ce va trece şi de votul plenului, proiectul de revizuire nu va putea ajunge la votul cetăţenilor dacă nu va obţine un nou aviz favorabil, de această dată obligatoriu, din partea CCR.
