Cui folosesc sondajele cosmetizate
- Scris de Valentin Malaescu
- 14 Mai 2014, 18:43
- Politica
- Ascultă știrea
Vom începe cu cel mai recent sondaj ieşit pe piaţă, deoarece, realizat fiind la comanda Adevărul, deci nesupus, cel puţin teoretic, influenţelor politice, poate fi considerat cel mai apropiat de intenţia reală de vot a românilor şi, pe cale de consecinţă, punct de reper în evaluarea celorlalte trei sondaje controlate politic. Realizat de INSCOP în perioada 1-7 mai, studiul dă drept învingătoare ale pragului electoral şase structuri politice. Menţionăm că nu am luat în calcul procentele independenţilor, deşi unele sondaje îl dau ca şi ales pe Mircea Diaconu. Astfel, potrivit INSCOP, alianţa electorală PSD-UNPR-PC va câştiga alegerile din 25 mai cu 40,7% dintre opţiuni, urmaţi fiind de PNL cu 16,9%, PDL 11,3%, PMP 10,2%, UDMR 5,2% şi PFC 5,1%, în vreme ce PPDD ar strânge abia 3,8%.
Cel mai apropiat de rezultatele INSCOP este primul sondaj publicat în campanie. Fără să fie revendicat politic în mod oficial, fiind realizat de CSCI, institut condus de un consilier al premierului Victor Ponta, studiul realizat în intervalul 23-26 aprilie poate fi considerat ca executat în folosul PSD. Drept urmare, PSD&Co. sunt prezentaţi ca strângând 42% din intenţiile de vot, cel mai mare procent dintre toate cele patru sondaje. Rezultatele celorlalţi competitori electorali sunt comparabile cu studiul pe care l-am luat ca referinţă. Astfel, în varianta CSCI, PNL are 15%, PDL - 10%, PMP - 9%, UDMR - 6% şi PPDD - 3%. De remarcat este absenţa partidului lui Mihai Răzvan Ungureanu din sondaj. Faptul că, repudiat fiind de liberali, Mircea Diaconu a fost încurajat personal de Victor Ponta în tentativa sa de a candida ca independent se reflectă şi în sondajul realizat de omul premierului, care îi dă actorului 4% din intenţiile de vot ale românilor, faţă de numai 1,2%, cu cât îl creditează INSCOP.
Al doilea, din punct de vedere cronologic, ieşit pe piaţă a fost sondajul realizat de o firmă din SUA, Greenberg Quinlan Rosner Research, la comanda PMP. Cum duşmanul de moarte al noului partid al lui Traian Băsescu e fostul partid prezidenţial, oamenii din jurul Elenei Udrea au avut grijă să se pună (din condei?) deasupra portocaliilor: PMP - 11%, PDL - 9%, sondajul făcut de americani fiind singurul care pune în dreptul PDL un procent scris cu o singură cifră. Interesant este că „popularii" au tuns serios procentele liberalilor, coborându-i până la 12%. PSD şi prietenii sunt creditaţi pe partidul lui Băsescu cu 40%. În varianta sondajului făcută public de PMP nu mai apar alţi competitori electorali.
Fireşte, democrat-liberalii n-au ezitat să contraatace cu un sondaj realizat de CSOP, care îi creditează pe portocalii drept a doua forţă politică a ţării, oferindu-le 16%, peste PNL 15% şi la mare distanţă de PMP 9%. Sondajul comandat de PDL este cel mai zgârcit cu alianţa din jurul PSD, căreia îi oferă doar 38% din intenţiile de vot. PDL nu iartă nici trădarea lui MRU, scoţându-i partidul din Parlamentul European cu un procent de doar 2%, în schimb dă o şansă partidului lui Dan Diaconescu 5%, în vreme ce pentru UDMR „alocă" 6% din voturi. Liberalii n-au lansat încă public vreun sondaj comandat de ei, în schimb, niciuna din cele patru cercetări sociologice nu-i dau vreo şansă lui Crin Antonescu să-şi mai conducă partidul după 25 mai, PNL fiind estimat la distanţă mai mare decât marja de eroare de ţinta autoimpusă de 20%.
Obiceiul partidelor de a lansa pe piaţă de sondaje rectificate, astfel încât să le pună în poziţii mai favorabile decât sunt în realitate este practicat în toate campaniile electorale. În condiţiile în care este de presupus că, pentru uzul intern, partidele folosesc, totuşi, rezultatele reale ale sondajelor (altfel şi-ar fura singure pălăria), se pune întrebarea dacă românii mai pot fi păcăliţi sau influenţaţi la vot de asemenea sondaje care de multe ori se bat cap în cap.
A condus două institute care aveau sau au ca obiect de activitate cercetările sociologice, a realizat nenumărate asemenea sondaje de opinie şi exit poll-uri şi în plus a fost şi strateg şef al celui mai mare partid politic din România post-decembristă, prin urmare Vasile Dâncu este poate cel mai calificat specialist care poate da un răspuns întrebării de mai sus.
În opinia lui Dâncu, sondajele machiate parfumate şi lansate în târg cu scop electoral au devenit o inutilitate. „Efectul acestor sondaje asupra votului sunt foarte mici, aproape nesemnificative. Publicând sondajele, falsificate sau nu, care le dau o cifră mare, partidele se bazează pe efectul «vagonul muzicanţilor», potrivit căruia toţi merg cu cel mai puternic, cu câştigătorul. Dar poate apărea şi efectul «votului util», în care, pentru echilibrare, unii vor vota cu cei mai mici. Oricum cele două efecte se anulează reciproc. În plus, cam 30-40% dintre alegători au preferinţe clare, din restul marea majoritatea, mai ales la europarlamentare, nu merg la vot, aşa că nu prea ai ce nehotărâţi să încerci să convingi.
Mai degrabă asemenea sondaje manipulate pot fi folosite pentru mobilizarea în campanie a propriilor militanţi, care sunt mai emoţionali şi pot fi motivaţi suplimentar de cercetări care arată că partidul lor creşte. Acest tip de sondaje ar putea încerca să convingă sponsorii de campanie, care întotdeauna încearcă să prindă câştigătorul din timp, dar la europarlamentare nu prea e cazul.
Există agenţi economici care îşi fac propriile sondaje din timp tocmai pentru a fi primii care se alătură viitorilor învingători. Pentru alegător, un sondaj în care procentele partidului favorit sunt umflate cu pompa, poate avea şi efect invers, de demobilizare, «nu mă mai deplasez la vot, că oricum vor vota ceilalţi». Dar, una peste alta, efectul acestui tip de sondaje este minim spre deloc", a apreciat Dâncu. El a precizat că IRES va lansa în cursul zilei de joi propriul sondaj, realizat la comanda unei televiziuni centrale. „Rezultatele noastre sunt apropiate celor prezentate de INSCOP", a dezvăluit Dâncu.
