Cum putea fi dezvoltat Clujul prin folosirea fondurilor europene (comunicat PSD Cluj)

Europa traversează acum o perioadă de redefinire, de relansare, prin care își concretizează acum direcțiile strategice, prospective pentru următorii 15-20 de ani. Este semnalul pentru comunitățile locale de a mobiliza toate resursele materiale și umane, de a realiza rapid o cartografiere a nevoilor imediate și pe termen mediu și lung și de a se înscrie pe traiectoria de dezvoltare.

Acum, clujenii pot decide dacă vor să recuperăm decalajul de dezvoltare prin prezența unei viziuni strategice, integrate, prin care poate fi situat pe harta metropolelor europene, prin dezvoltarea durabilă a comunității și aducerea bunăstării cetățenilor lui. Lipsa de viziune, neputința, mediocritatea, interesele personale și de grup, asocierile tranzacționale sunt cauzele pentru care Clujul rămâne astăzi în urma altor orașe europene.

Vorbim astăzi despre instrumentele puse la dispoziția clujenilor de către Uniunea Europeană, pentru aplicarea politicilor europene, transpuse în politici publice locale, fondurile europene, acest instrument valoros care finanțează investițiile și dezvoltarea. Astăzi, vă vom arăta de ce Clujul se află pe "harta neagră" a absorbției de fonduri europene și cum clujenii trebuie să plătească din proprii bani neputința și mediocritatea administratorilor orașului:

1. Partea cea mai dificilă a proiectelor europene este implementarea lor, nu scrierea sau semnarea contractelor de finanțare. Orice abatere de la proiectul inițial se datorează managementului defectuos al proiectelor.
2. Toate proiectele din fonduri europene trebuiau finalizate până în decembrie 2015. Astăzi, noi plătim din cauza neputinței în gestionarea proiectelor europene. Doar din bugetul local pentru 2016 au fost alocate 70 de milioane de lei pentru a continua proiectele începute și nefinalizate la timp, diminuându-se bugetul alocat dezvoltării și investițiilor. În aceste condiții, diriguitorii orașului nici măcar nu s-au gândit la alternative de sprijinire a investitorilor autohtoni sau străini pentru a sprijini finalizarea acestor proiecte.
3. Neputința și mediocritatea în implementarea proiectelor europene este extinsă și la nivelul Consiliului Județean, lipsa responsabilizării în fața cetățenilor Clujului sau orgoliile personale au determinat întârzieri în implementare, și mai grav, pasarea lor la alte structuri administrative (vezi Centrul Integrat de Management al Deșeurilor) sau renunțarea la unele proiecte (Intermodalul și Tetarom IV).
4. Toate proiectele europene ale Primăriei Cluj-Napoca fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare - Pol de Crestere Cluj-Napoca 2009-2015, accesate doar dintr-un program operațional, Programul Operațional Regional, axa 1, având toate termenul de finalizare decembrie 2015 (contractate încă din 2010!!!!).
5. Din Evaluarea de impact a Axei prioritare 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere (realizată în martie 2015), singura menționare a Clujului este la pagina 63 unde se spune "în Cluj-Napoca Asociația de Dezvoltare Intercomunitară nu funcționează deloc, iar rolul său a fost înlocuit de către Coordonatorul PC", respectiv la pagina 64 unde se precizează că "există o nevoie puternică de a îmbunătăți implicarea autorităților locale, în special în cazurile de parteneriat între autorități de diferite dimensiuni și culori politice, care locuiesc în aceeași zonă metropolitană". În rest nu se
face nicio precizare despre orașul nostru, exemple fiind date polii de creștere Brașov, Craiova și Constanța. În plus, se face remarca la nivelul tuturor polilor de creștere de a se avea în vedere în viitor dimensiunea referitoare la protecția mediului și eficiența energetică în politicile de dezvoltare urbană, ele lipsind în prezent. Iată dovada clară, că orașul nostru nu s-a evidențiat niciodată ca model de bună practică !!!! (se poate spune că singura evaluare pozitivă a fost făcută de Ana Maria Görög, coordonatorul Biroului Pol de Creștere Cluj Napoca).
6. Gradul de absorbție este 47,23%, sub media de absorbție a României. Totalul sumei care trebuia accesată fiind de aproape 100 milioane euro (conform rapoartelor presei locale).
7. Analizele realizate în domeniul absorbţiei fondurilor europene arată că municipiul Cluj-Napoca a valorificat extrem de puţin aceste oportunităţi de dezvoltare şi că nu a ştiut să profite din plin de banii europeni, deşi a avut statutul de pol de creştere regional în momentul
deschiderii axelor de finanțare (HG 998/2008, polii de creștere sunt: Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov), precum și zonele lor de influență).
8. Câteva exemple concrete:Proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare - Pol de Crestere Cluj-Napoca 2009-2015
a. Investițiile din LOMB - Centrul TEAM și Buftea de Cluj -două proiecte care sunt pe lista de buget a instituției publice de câțiva ani încoace. Și în 2016, se aloca importante sume de bani pentru finalizarea lor.
b. Proiectul "Rețea de stații self-service de închiriere de biciclete" are alocată sumă de 2,5 milioane de lei pentru 2016, cu toate că trebuia finalizat încă din 2013.
c. Refacerea infrastructurii orașului-comoară, proiect ce trebuia finalizat la sfârșitul lui 2015, are o finanțare de 4,9 milioane de lei pentru acest an.
d. Modernizarea și extinderea pasajelor pietonale din Piață Gării a primit de la buget o finanțare de 5,2 milioane de lei în acest an (POR AXA 1: Infrastructură urbană).
e. Proiectul de ticketing - Verificat de către DNA la Primaria Cluj-Napoca (10 noiembrie anul trecut). Procurorii au verificat documente privind implementarea proiectului de ticketing, care vizeaza modernizarea sistemului de vanzare a biletelor de transport in comun de catre compania de transport public. Proiectul de ticketing a fost finantat din fonduri europene in valoare de 33,6 de milioane de lei.

Publicat de Sc Provincia News la comanda Trop Media pentru PSD CLUJ, cod mandatar 21160002