Rectificarea bugetară. Cum se reîmpart banii

Ministerul Finanţelor Publice a publicat, marţi, proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, care prevede pentru anul în curs un deficit bugetar estimat de 4,3% din Produsul Intern Brut.

”Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influenţe ale veniturilor din economia internă şi 7.868,7 milioane lei influenţe din venituri din fonduri externe nerambursabile”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG, conform Mediafax.

Ministerele care pierd bani la rectificare sunt în număr de şase, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului (SGG), în timp ce ministerele care câştigă sunt cinci. Alocarea este făcută astfel:

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel: majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a: -diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuţia de asigurări sociale datorate de asiguraţi şi -majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie; -suplimentarea fondurilor destinate plăţii drepturilor de asistenţă socială până la finele anului (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc.).

Ministerul Sănătăţii: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel: -suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei; -diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-28 milioane lei).

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi pentru derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-45,3 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-1 milion lei);

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenţii – Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, -50 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE şi +250 milioane lei Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);

Ministerul Finanţelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) şi la cheltuieli de capital (-28 milioane lei);

Cine pierde

Ministerul Educaţiei Naţionale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă. Totodată, pentru învăţământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii şi a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal şi pentru realizarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului;

Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituţii publice, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiţii finanţate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) şi rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) şi pentru finalizarea proiectelor ISPA;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-100,0 milioane lei), bunuri şi servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) şi împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).

Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile şi serviciile (-0,5 milioane lei) şi alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti (+1,3 milioane lei).

Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile şi serviciile, la alte transferuri, la subvenţii, la cheltuieli de capital şi la cheltuieli de personal. În acelaşi timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocaţiile pentru susţinerea cultelor religioase.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie, precum şi necesarul de finanţare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) şi la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizaţiilor la organismele internaţionale (+0,2 milioane lei).

Prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se propune diminuarea veniturilor bugetare rezultată din:

-nerealizarea în totalitate veniturilor suplimentare din intensificarea acţiunilor de îmbunătăţire a colectării şi reducerii evaziunii fiscale incluse în programul anual, precum şi datorită accelerării procesului de rambursare TVA restante către companii. Menţionăm că în bugetul iniţial în cadrul proiecţiei veniturilor au fost estimate încasări suplimentare de 7 miliarde lei, din care 6 miliarde lei reprezintă TVA şi accize 1 miliard lei;

-neconcretizarea în anul 2019 a încasărilor din vânzarea licenţelor de tip 5G (prin neaprobarea în anul 2019 a calendarului licitaţiei) şi lipsa efectelor de runda a doua generate în economie de aplicarea mecanismului de restructurare a obligaţiilor bugetare instituit de Ordonanţa Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscal;

-neîncasarea sumelor primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 având în vedere gradul redus de execuţie a cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;

-neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârşitul acestui an reprezentând proiecte finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor.

-menţinerea programului iniţial al veniturilor din dividende de la societăţi şi companii naţionale precum şi de la regii autonome.

Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 876,6 milioane lei.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1.913,8 milioane lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 2.032,7 milioane lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei.

Influenţele pe naturi de cheltuieli ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se suplimentează cu 19,7 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale pentru personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi caselor de asigurări de sănătate; Cheltuielile cu bunurile şi serviciile se suplimentează cu suma de 400 milioane lei pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală;

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se suplimentează cu 813 milioane lei pentru asigurarea fondurilor necesare plăţii majorărilor salariale ale personalului din unităţile sanitare publice;

Cheltuielile cu asistenţa socială se suplimentează cu 800 milioane lei pentru asigurarea plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.

Totodată, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate se diminuează cu 1.352,7 milioane lei. Influenţa se datorează efectului generat de indicatorii realizaţi ai pieţei forţei de muncă de 14,8% (în perioada ianuarie-septembrie 2019/2018, efectivul salariaţilor din economie a crescut cu 1,1% iar câştigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) faţă de estimarea iniţială de 18,6% avută în vedere la elaborarea proiecţiei veniturilor din cadrul legii bugetare, precum şi extinderea facilităţii acordate salariaţilor din domeniul construcţiilor prin adăugarea unor noi activităţi.