Rege sau preşedinte: totuna, tătuc să fie

Rege sau preşedinte: totuna, tătuc să fie
Ideea monarhică a câştigat teren serios în ultimii ani. 20% dintre români şi-ar dori un suveran. 35% vor, însă, un preşedinte cu puteri sporite, potrivit ultimelor sondaje.

Dacă în anii `90 monarhiştii nu depăşeau 7% din populaţie, în ultimii zece ani ideea întoarcerii la monarhie a cucerit tot mai mulţi adepţi, ajungând, potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, realizat în februarie, să acapareze 20% din societate. Primele două opţiuni ale românilor, potrivit unui sondaj al INSCOP Research prezentat zilele trecute de adevarul.ro, sunt republica prezidenţială (35%) şi monarhia constituţională (18%). Totuşi, principalul partid monarhist PNŢCD, nu reuşeşte, în continuare, sa atingă pragul electoral.

Sociologul Vasile Dâncu crede că procentul simpatizanţilor regalităţii ar putea creşte în continuare. „Într-adevăr, a ajuns la 20%, după ce acum 10-15 ani nu depăşea 7%, iar la începutul anilor `90 monarhiştii erau chiar sub 5%. Procentul de acum un procent normal, rezultat din dezamăgirea faţă de partide, faţă de instituţiile statului, hai să le spunem instituţiile republicii. Oamenii caută o alternativă la sistemul democratic, la sistemul partidelor. Procentul monarhiştilor ar fi putut creşte chiar mai mult, dar monarhia este mai mult o opţiune estetică decât o opţiune politică solidă. De fapt casa regală a sprijinit statul român, principele Radu Duda a lucrat foarte bine alături de guvern pentru intrarea în NATO şi în UE, casa regală a ajutat practic o republică în care monarhia este privită ca o formă legitimă de supravieţuire a statului român. Nu mai există tensiunea disputei dintre monarhie şi republică, aşa că oamenii privesc lucrurile mai mcu detaşare. Probabil că, dacă întrebarea ar fi fost mai «dură», procentul monarhiştilor ar fi fost mai mic", a comentat Dâncu.

El este de părere că PNŢCD nu reuşeşte să profite de procentul în creştere al monarhiştilor, deoarece ţărăniştii are fi monarhişti doar de faţadă. „Ţărăniştii au fost primii care au trădat monarhia. În vremea lui Emil Constantinescu regele Mihai a fost persona non-grata, în vreme ce comunistul Iliescu a realizat, în vremea guvernului Năstase, prima coabitare cu regele, întâlnindu-se cu el şi colaborând cu Radu Duda în interesul naţional. Ţărăniştii au folosit trecutul doar ca să adune popularitate, dar şi-au reactivat sentimentele anti-monarhice, pentru că în trecut ţărăniştii n-au fost întotdeauna fanii regelui", a spus Dâncu.

El are o explicaţie şi pentru faptul că primele două opţiuni ale românilor sunt sistemele cu „tătuc", respectiv republica prezidenţială şi monarhia. „Să nu uităm că venim dintr-un sistem comunist, în care filozofia tătucului era ideologia oficială. În trecut am avut domnitorul, monarhul luminat. După 1990 am avut «un om pentru liniştea noastră», ni s-a impus conceptul de «preşedinte jucător în interesul poporului». Pe de altă parte, noi n-avem încă o generaţie în care să se cultive încrederea în instituţii nepersonalizate. Corupţia, degringolada generalizată au generat neîncredere în instituţii. În plus, popoarele creştine merg pe ideea de salvator. Aici e vorba de primitivism civic, prin nevoia noastră de tătuc dovedim că suntem o societate neevoluată. Cerem autoritarism pentru că asta ne conferă confort psihologic, e o formă de nevroză colectivă", a explicat Dâncu.

Analistul politic Ioan Hossu pune recrudescenţa ideii monarhice tot pe seama eşecului actualului sistem. „Mai ales în ultimii patru ani am asistat la decredibilizarea şi erodarea instituţiei prezidenţiale şi oamenii îşi orientează speranţele în altă direcţie. Avem o istorie recentă nu tocmai fericită cu preşedinţii şi n-avem, nici perspective. În plus, dacă se uită la monarhiile din Europa, ce văd românii? În Olanda se trăieşte foarte bine, «Republica Norvegia» are unul din cele mai ridicate niveluri de trai din lume, Marea Britanie nu mai stă aşa bine din punct de vedere economic, dar încă arată bine. Chiar şi Spania, care are acum mari probleme economice, a fost salvată de sub dictatura franchistă de rege. Mulţi văd monarhia ca pe o supapă. Contraperformanţele sistemului prezidenţial, parlamentar îi determină pe oameni să caute fie soluţii exotice, fie, mai grav, extremiste", a apreciat Hossu.

El pune incapacitatea PNŢCD de a coagula în jurul său electoratul cu opţiuni monarhiste pe seama lipsei de credibilitate. „E o mare diferenţă între opinia publică şi cei care ar trebui să poarte mesajul promonarhist. Politicienii sunt necredibili, schimbă taberele, unul poate fi azi monarhist şi mâine social-democrat, în plus PNŢCD nu e un vector suficient de puternic şi de credibil. Pe de altă parte, opţiunea monarhistă a oamenilor e, mai degrabă, o poziţie aspiraţională decât o intenţie de vot", a afirmat Hossu.

La rândul său, apreciază că persistenţa nevoii românilor de „tătuc" este un eşec al democraţiei. „Românii vor un monarh luminat, uns de la Dumnezeu, care să le rezolve problemele. Acesta e eşecul democraţiei româneşti în 23 de ani: partidele sunt necredibile, aşa că oamenii vor o figură, preşedinte sau rege, foarte puternică şi parlamentul să stea pe-acasă. La asta concură inclusiv sistemul electoral, care face ca alegătorul să voteze pe cineva şi calculatorul să trimită pe altcineva în parlament, de asemenea, modul în care nu funcţionează parlamentul, e un complex de reprezentări sociale nefavorabile sistemului democratic. Urmează ca românii să prefere sistemul rotaţiei la putere de tip rusesc, Putin-Medvedev, să găsim unul bun şi tare şi să-l păstrăm până moare", a comentat Hossu.

Ţărăniştii au explicaţii diferite pentru incapacitatea de a contabiliza electoral măcar o parte din procentele celor care se declară monarhişti. „Incapacitate organizatorică şi de comunicare, asta e. Ţărăniştii, în totalitatea lor, sunt monarhişti, dar nu ştiu să transmită lucrul ăsta", s-a limitat să comenteze Radu Sârbu, adversar al actualei conduceri a PNŢCD. În schimb, preşedintele PNŢCD Cluj, Horea Dan, dă vina pe foştii săi colegi de partid din PNL. „Noi, la Cluj, nu avem ce ne reproşa. După ce au pierdut sediul, monarhiştii clujeni au fost găzduiţi în sediul PNŢCD, până ne-am pierdut şi noi sediul. Preşedintele mişcării monarhiste din Cluj e membru PNŢCD. În revista Patria au apărut permanent articole monarhiste, pe toate canalele electronice, pe Facebook, în permanenţă punem articole monarhiste, facem tot ce e posibil. Pe de altă parte, ideea de monarhie nu poate fi confiscată de un partid, cum au încercat să facă liberalii în campanie, când Crin Antonescu a minţit că vor pune pe tapet ideea monarhiei şi el candidează la preşedinţie. Monarhiştii mau mers cu PNL şi pentru Călin Popescu-Tăriceanu, un monarhist adevărat, pentru care am tot respectul, dar a fost a urmat a doua trădare a PNL, nu a întregului PNL, a celor apropiaţi lui Antonescu. Pe de altă parte, nici societatea nu e încă pregătită să ia o decizie. Noi nu ne permitem eşecul unui referendum, care ar însemna moartea ideii de monarhie. Noi vrem, doar o discuţie deschisă, la care să participe şi monarhiştii şi republicanii şi abia apoi, în cunoştinţă de cauză, oamenii să fie chemaţi la referendum", a explicat Dan.

 

 

loading...
Etichete
Comenteaza