Remus Lăpușan, deputat PSD de Cluj: „Transparența și corectitudinea în impozitarea jocurilor de noroc, o prioritate pentru siguranța bugetară și protejarea cetățenilor”

Parlamentarul clujean a adresat Ministerului Finanțelor o serie de întrebări legate de situația câștigurilor din jocuri de noroc, de modul în care acestea sunt impozitate și de măsurile luate pentru a preveni eventualele practici de evitare fiscală.

Potrivit social-democratului, este esențial ca această industrie să fie reglementată strict, cu respectarea obligațiilor fiscale și cu transparență în ceea ce privește veniturile generate. Răspunsurile primite arată că există un cadru clar de acțiune și că autoritățile derulează constant activități de control și prevenție.

Datele oficiale arată dimensiunea fenomenului:

• În anul 2024, au fost înregistrați 2.124.902 câștigători la jocuri de noroc, dintre care:

- 1.799.171 persoane cu câștiguri sub 10.000 lei;
- 295.154 persoane cu câștiguri între 10.000 și 66.750 lei;
- 30.577 persoane cu câștiguri peste 66.750 lei.

• Suma totală virată la bugetul de stat din impozitul pe veniturile din jocuri de noroc a fost de 954.525.499 lei, conform datelor Ministerului Finanțelor.

„Aceste cifre confirmă importanța respectării regulilor fiscale. Este vorba despre sume considerabile care, colectate corect, susțin bugetul național și implicit, investițiile publice”, a subliniat parlamentarul clujean.

Situația fiscală și cadrul european: Ministerul Finanțelor arată că România are deja un nivel ridicat de taxare în comparație cu alte state europene, unde fie câștigurile nu sunt impozitate, fie există praguri minime neimpozabile. În România se aplică trei praguri de impozitare și o cotă majorată de până la 33,33%, ceea ce situează țara noastră între statele cu reglementări stricte.

De asemenea, au fost introduse taxe suplimentare pentru operatorii de jocuri de noroc, precum:
• taxă de autorizare jocuri la distanță (de la 21% la 30%);
• taxă de autorizare landbased (de la 5.300 la 6.000 euro/mijloc de joc);
• taxă pentru sloturi (de la 500 la 1.000 euro/mijloc de joc);
• majorări pentru pariuri și alte tipuri de jocuri, cu scopul de a crește contribuția operatorilor la buget.

Controale și sancțiuni aplicate:
În perioada 25 aprilie – 11 iulie 2025, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a realizat peste
3.100 acțiuni de control, dintre care:
• 82 de sancțiuni aplicate,
• amenzi în valoare de peste 2,23 milioane lei,
• 23 de plângeri penale transmise organelor competente,
• confiscarea a 118 mijloace de joc.

„Aceste măsuri arată că există o preocupare reală pentru a combate orice încercare de evitare fiscală sau de practici ilegale în domeniu. Este nevoie ca aceste controale să continue și să fie consolidate, pentru a proteja atât jucătorii, cât și interesele statului. Industria jocurilor de noroc trebuie să funcționeze după reguli clare și corecte, iar veniturile să fie colectate integral la bugetul de stat.

„România are nevoie de un cadru fiscal echitabil și predictibil, aplicat tuturor, fără privilegii sau scurtături. Transparența, responsabilitatea și fermitatea în aplicarea legii sunt singurele garanții că resursele publice nu vor fi diminuate și că jocurile de noroc nu vor reprezenta o zonă gri a economiei. Este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare leu dator statului ajunge acolo unde trebuie, în beneficiul comunităților și al cetățenilor”, a concluzionat Remus Lăpușan.