P Cum avansează Cluj-Napoca în topul orașelor accesibile cu bicicleta? 3,2 km de piste noi pentru biciclete, inclusiv pe linia Someșului, realizați de IULIUS

România face eforturi să recupereze din dezavantajul înregistratla capitolul infrastructură velo, unde încă se situează mult în urma țărilor care setează tendințele la nivel european. Schimbarea nu se petrece peste noapte, dar, în ultimii ani, s-au înmulțit inițiativele publice și private care încep să încline balanța în direcția dorită de populația urbană, din ce în ce mai atentă la stilul de viață.

 

Potrivit unui studiu greencommunity.ro din 2022, orașele fruntașe sunt cele de la granița de Vest – Arad și Timișoara – urmate de Sibiu, Oradea, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, București, Craiova și Constanța. În total, infrastructura velo a celor mai mari zece orașe era de 571,1 km, cu 35% mai mică decât cea a Amsterdamului, un etalon european în această direcție.

Cluj-Napoca, orașul cu cea mai dinamică economie din Europa ultimelor două decenii, se situa pe locul 6 în 2022, cu o infrastructură de 56,6 km, dacă includem cei 10 km de bandă de autobuz accesibilă bicicliștilor. Planurile de dezvoltare au însă o componentă velo clară, sugerând orientarea către un oraș care îmbrățișează tot mai mult mobilitatea urbană alternativă.

3,2 km de piste pentru biciclete în nordul orașului, printr-un singur proiect

Un proiect care va adăuga 3,2 km de infrastructură velo modernă este cel anunțat de Iulius pe fosta platformăCarbochim, care își propune o restructurare urbană integrată a zonei industriale. Focusul dezvoltatorului pentru un stil de viață activ, petrecut în mare parte în natură, este subliniat de componenta verde, extinsă, de circa 5 hectare, a proiectului multifuncțional a cărui suprafață totală este de aproape 14hectare. Noua grădină, situată între parcurile Feroviarilor și Armătura, va asigura, în premieră, conexiunea locuitorilor cu Someșul Mic, al cărui mal drept este propus a fi amenajat pentru promenadă și alte activități în aer liber.

Pista de bicicletă propusă de Iulius va delimita întreg perimetrul proiectului, redefinind astfel modul de deplasare în nordul orașului. Deplasarea cu bicicleta va fi posibilă atât în parc, pe linia Someșului, așa cum a solicitat comunitatea, cât și pe străzile modernizate din jurul proiectului (Străzile Porțelanului și Câmpul Pâinii). De altfel, traficul auto în complex va fi limitat, atât cât să permită accesul în parcări, iar roțile care vor merge prin proiect vor fi cele de la biciclete, trotinete, triciclete, skateboarduri, patine cu rotile, cărucioare pentru copii.

În plus, podul pe care îl va construi Iulius pentru integrarea proiectului în rețeaua urbană va avea patru benzi auto și piste velo, ceea ce facilitează și încurajează accesul în noul proiect, pe bicicletă. De asemenea, cele două pasarele pietonale peste Someș vor asigura și deplasarea velo.

Preocuparea grupului Iulius pentru dezvoltarea infrastructurii-suport pentru mobilitatea alternativă și-a pus amprenta în proiectele de regenerare urbană dezvoltate la Iași și Timișoara, ambele orașe poziționate mai bine din acest punct de vedere decât Clujul, conform greencommunity.ro.

Proiectele de regenerare urbană Palas și Palas Campus de la Iași, ca și Iulius Town Timișoara sunt accesibile vizitatorilor bicicliști. În jurul acestor proiecte dezvoltatorul a amenajat piste de biciclete, dar și locuri de parcare specifice. Cei care vin la birou cu bicicleta au la dispoziție vestiare dotate cu dușuri, amplasate în clădirile de birouri, și Iulius organizează pentru angajații și partenerii săi excursii pe două roți. În total, în proiectele Iulius sunt amenajate peste 1.000 de locuri de parcare pentru biciclete.

Resetarea traficului în oraș

Noul proiect Iulius va reduce din presiunea traficului din centrul orașului, arată specialiștii Universității Tehnice din Cluj-Napoca,care au realizat studiul de trafic, pentru că va scădea numărul tranzitărilor ca efect al polarizării zonelor rezidențiale din nordul orașului. Se estimează că va scădea numărul de mașini dinspre zona metropolitană de nord și de est către centru deoarece noul complex, care va include cea mai mare suprafață de retail din România, dar și soluții noi de entertainment pentru tineri și copii, va prelua o parte din fluxurile de deplasări.

Noul proiect va fi integrat pe harta orașului prin lucrări de infrastructură consistente, care includ trei poduri peste Someșul Mic – unul rutier și două pietonale -, sensuri giratorii noi pentru fluidizare, semaforizare inteligentă, modernizarea unor străzi și facilități pentru transportul alternativ și public.