Reacția Băncii Transilvania după decizia Consiliului Concurenței în investigația ROBOR

Banca Transilvania a fost sancționată de Consiliul Concurenței în cadrul investigației privind o posibilă înțelegere sau coordonare între băncile care participă la stabilirea ROBOR.

Autoritatea a comunicat oficial, în 28 septembrie, decizia și motivele care au stat la baza acesteia.

Investigația analizează modul în care băncile participante la procedura de „fixing”, desfășurată potrivit regulilor pentru stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR, au determinat evoluția indicelui de referință. Potrivit informațiilor publicate la Bursa de Valori București, Consiliul Concurenței a avut în vedere suspiciunea unei coordonări privind stabilirea valorii ROBOR.

Banca Transilvania respinge în continuare acuzațiile și anunță că va contesta decizia autorității.

„BT în continuare îşi menţine poziţia susţinută în cadrul acestei investigaţii cu privire la faptul că întreaga sa conduită a fost conformă şi aliniată la cerinţele legale care reglementează mecanismele fundamentale de funcţionare a pieţei bancare. BT va demara toate demersurile disponibile şi necesare pentru a-şi apăra cu vigoare poziţia, în toate etapele procedurale, la maximul drepturilor acordate de lege şi crede că veridicitatea şi soliditatea argumentelor sale vor cântări în faţa instituţiilor şi instanţelor competente”, spun reprezentanţii băncii, potrivit Ziarul Financiar. 

Investigația a fost deschisă din oficiu de Consiliul Concurenței în noiembrie 2022, în contextul în care ROBOR depășise pragul de 8%. Cazul a ajuns în atenția publică în acest an, după ce autoritatea de concurență a transmis raportul către cele zece instituții bancare vizate.

În luna mai, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara pentru ZF Live că raportul fusese finalizat de experții instituției și validat împreună cu Comisia Europeană. La acel moment, o decizie era estimată pentru începutul lunii iunie.

Banca Transilvania a negat acuzațiile formulate în cadrul investigației și a argumentat că o creștere a ROBOR nu ar fi în avantajul economic al băncilor. Potrivit explicațiilor prezentate de instituție, împrumuturile cu dobânzi raportate la ROBOR reprezentau aproximativ 13% din active, iar creșterea indicelui ar fi dus, în același timp, la majorarea costurilor pentru întregul portofoliu de resurse atrase.

BT a mai susținut că evoluția ROBOR din perioada 2021–2022 trebuie analizată în contextul internațional de la acel moment. Creșterea rapidă a dobânzilor a avut loc pe fondul inflației de după pandemie și al efectelor economice generate de războiul din Ucraina.