Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului. Începe Postul Crăciunului

În această seară se lasă sec pentru Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului. Postul ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi se încheie la 24 decembrie.

Lăsata Secului se prăznuieşte cu o zi înainte de intrarea în postul Crăciunului. În această se obişnuieşte să se facă petreceri în familie, cu multă mâncare şi băutură. 

Potrivit crestinortodox.ro, cuvântul sec din „lăsatul secului” se înțelege ca fiind sinonim cu uscat, de post sau fără grăsime. Cu toate acestea, clericii ne învață că accentul nu trebuie să fie pe mâncare, ci pe obiceiurile lumești care trebuie temperate.

Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.

Perioada de post începe în 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. În Postul Naşterii Domnului, timp de 40 de zile, credincioşii respectă o serie de reguli stabilite pentru această perioadă ce amintește de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. Aşa cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpinăm şi noi naşterea lui Hristos.

Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunţi și nici petreceri până după Anul Nou.

Postul înseamnă trecerea printr-o perioadă de rugăciune, căinţă şi mărturisire a păcatelor de înfrânare, de răbdare şi de iertare.

Potrivit obiceiurilor religioase, în Postul Crăciunului nu se consumă carne, ouă şi brânză. În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare atât la untdelemn cât şi la vin.

Sâmbătă şi duminică, până pe 20 decembrie, se poate consuma ulei, vin şi peşte.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin.

Lăsata Secului. Tradiții, obiceiuri și superstiții

În lumea satului românesc, lăsatul secului pentru postul Crăciunului aduce rudele laolaltă, la o masă mare, cu mâncare şi băutură din belşug. Lăsatul secului de Crăciun era, înainte vreme, respectat cu sfinţenie, în Bucovina existând credinţa conform căreia "cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul", respectiv că "e rău de bătut piatra peste holde" (Th. Speranţia).

Prima zi a postului Crăciunului cuprinde numeroase rituri de purificare. Resturile provenite de la cina din această seară sunt strânse în faţa de masă şi aruncate, cu faţa la răsărit, păsărilor cerului. De Lăsata Secului nu se coase, nu se țese și nu se toarce pentru a feri gospodăria de rele. În această zi femeile pregătesc turte din mălai și dau de pomană. Se spune că dacă dai ceva cu împrumut în această zi, se vor înmulți lupii și că vasele folosite trebuie spălate și așezate cu gura în jos, pe masa în noaptea de dinaintea postului, pentru a goni spiritele care vor să intre în casă.

Tot azi, în mod ritualic, femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână tot anul curăţite. Ciobanii ţin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea.

Tradiţia spune că fetele bătrâne care practică postul negru în această zi se vor căsători în anul următor, după Paşte, iar în multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor” care ar aduce mai repede ursitul în viaţa tinerei.