Un preot catolic, beatificat azi ca martir, la Bucureşti

Vladimir Ghika, primul preot român care a slujit atât în rit catolic, cât şi în cel ortodox, va fi beatificat ca martir. Slujba va avea loc, pe 31 august, la Complexul Romexpo. Monseniorul Ghika a murit de frig şi de foame, într-o închisoare comunistă, după ce îşi dedicase viaţa bisericii şi rugăciunii.

Vineri seară, la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, a avut loc veghea de rugăciune, o slujbă în care sunt recunoscute virtuţile martiriului pentru credinţă.

Liturghia solemnă de beatificare este pregătită de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti. Cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, va fi prezent la ceremonie, alături de alţi înalţi prelaţi. Cardinali, peste 20 de episcopi, 200 de preoţi şi 8.000 de credincioşi din ţară şi din străinătate sunt aşteptaţi la ceremonie.

"Deja au venit grupuri din tară în mod special de la Cluj din Treansilvania, dar şi dion Moldiova în jurul Catedralei, o mulţime de pelerinii care sunt doritori să participe atât la veghea de rugăciuni dar şi la slujba de beatificare de mâine dimineaţă. In Romania este a treia oara cand avem parte de o batificare", spune Francisc Doboş, preot la Catedrala Sfântul Iosif.

Vladimir Ghika a avut origini nobile. S-a născut într-o familie de diplomaţi, în ziua de Crăciun a anului 1873, la Constantinopol. El a fost botezat în Biserica Ortodoxă.

Din 1939, când a venit în România, a slujit în Bucureşti, atât la biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât şi la biserica greco-catolică din strada Polonă.

Vladimir Ghika este al treilea preot român care este beatificat de biserica catolică.

 

"Un model de român, de om sfânt, care este ridicat la cinstea altarelor", aşa l-a numit pe Vladimir Ghika purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, Francisc Doboş, vorbind despre apropiata sărbătoare a beatificării sale, "un eveniment de credinţă foarte important" pentru Biserica Catolică din România, deopotrivă pentru romano-catolici şi greco-catolici.

Vladimir Ghika a fost primul preot român din vechiul Regat biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât şi în cel bizantin.

Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu a spus despre Ghika că a fost "un dar pentru familia sa şi pentru poporul român", în timp ce arhiepiscopul greco-catolic Mihai Frăţilă a declarat că, prin mărturia vieţii acestuia, se demonstrează că "omenia" nu e ficţiune.
Cine este românul care devine FERICIT al Bisericii Catolice. Sfântul de sub ciomege

Robu a mai spus că VLADIMIR GHIKA ar face astăzi un apel de întoarcere la credinţă şi ar îndemna bisericile să aibă curajul unui dialog deschis.

VLADIMIR GHIKA s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol, în familia de principi care a dat Moldovei şi Valahiei zece domnitori. A fost botezat şi miruit în Biserica Ortodoxă.

În anul 1878 este trimis la şcoală în Franţa, la Toulouse, şi lăsat în grija unei familii protestante în ceea ce priveşte educaţia şi practica religioasă, deoarece în zonă nu exista nici o biserică ortodoxă. Va urma apoi la Paris Facultatea de Ştiinţe Politice şi în paralel va frecventa cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filozofie, istorie şi drept.

VLADIMIR GHIKA ajunge apoi la Roma unde studiază filosofie şi teologie la Colegiul dominican Sfântul Toma, iar 1902 intră oficial în Biserica Catolică şi va lucra toată viaţa în favoarea unităţii bisericii.

VLADIMIR GHIKA este mereu gata să pună în practică idealuri caritative fără precedent în România: le-a adus la Bucureşti pe surorile Sfântului Vicenţiu de Paul şi cu ele a pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci, a creat un serviciu de ambulanţe pentru victimele Răscoalei din 1907 şi a îngrijit soldaţii bolnavi în timpul Războiului din Balcani, ca şi în Primul Război Mondial.

La 7 octombrie 1923 VLADIMIR GHIKA a primit taina sfintei preoţii prin mâinile cardinalului de Paris, unde a slujit în primii ani, pentru străini şi marginalizaţi.

Cu aprobarea specială a Papei Pius al XI-lea, VLADIMIR GHIKA a devenit primul preot biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât şi în cel bizantin.

Începând din 1939, când a venit în România, VLADIMIR GHIKA a slujit în Bucureşti, atât în biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât şi în biserica greco-catolică din strada Polonă.

VLADIMIR GHIKA, arestat în 1952

Rămâne în România chiar şi după 1947, când ştia că se apropie vremuri de suferinţă pentru compatrioţii săi. Pentru că a susţinut comuniunea cu Roma a Bisericii Catolice în România, a fost arestat în 1952 şi condamnat un an mai târziu. După un an în care le-a alinat suferinţa celor din închisoare, a murit la Jilava pe data de 16 mai 1954.

Procesul informativ în vederea beatificării şi canonizării a început în 2002. Dosarul complet a fost înaintat la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor pe 2 februarie 2012. Pe baza acestuia, după ce a avut părerea unanim favorabilă a teologilor şi a cardinalilor, Papa Francisc a recunoscut martiriul lui Vladimir Ghika pe 27 martie 2013, făcând posibilă beatificarea lui pe 31 august 2013.

Preotul Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare şi canonizare a monseniorului Vladimir Ghika, a explicat că beatificarea, prin care se acordă titlul de "Fericit", este ultima fază înaintea canonizării prin care un om devine "Sfânt".

Papa Francisc înscrie un român, VLADIMIR GHIKA, în calendarul sfinţilor Bisericii Romano-Catolice

El a precizat că pentru beatificarea lui VLADIMIR GHIKA se putea merge atât pe calea sfinţeniei, cât şi pe calea martiriului.

"S-a ales aceasta din urmă, Vladimir Ghika fiind ucis în mod indirect, pentru credinţa sa în Cristos", a declarat preotul Ungureanu, precizând că monseniorul spunea frecvent că "lucrurile mari nu le facem noi, deşi se fac prin noi".

Pot trece însă foarte mulţi ani până la canonizare, întrucât trebuie să se facă dovada că, în acest interval, că cel care trebuie canonizat a mijlocit un miracol.

"Este vorba de un miracol din punct de vedere medical, după invocarea cererii de ajutor. Adică o persoană vine şi povesteşte cum, rugându-se acestuia, s-a vindecat, după care sunt chemaţi medicii care să spună că nu pot explica acest fapt. În cazul minunilor, se cere medicilor să spună că miracolul vindecării nu este explicabil. După aceea, cazul este analizat de teologi şi abia dacă teologii sunt de acord că a fost vorba de un miracol, se poate trece la procesul de canonizare", a spus părintele Ungureanu.

Sâmbătă, monseniorul Vladimir Ghika primeşte titlul de "Fericit", urmând a fi celebrat prin liturghie în fiecare an pe 16 mai, ziua morţii sale.

Este prima beatificare celebrată de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, care intenţionează şi să construiască o nouă biserică, dedicată Fericitulu Vladimir Ghika, unde să fie depuse relicvele acestuia, în Parohia Sfânta Tereza, în zona Cimitirului Bellu.