Alimentele grase și bogate în zahăr ne schimbă creierul. Ce se întâmplă dacă mâncăm iaurt 8 săptămâni

Alimentele bogate în grăsimi şi în zaharuri pot modifica unele părţi ale creierului. Acest fapt este explicat de un studiu la care au participat numeroşi cercetători germani de la universităţile din Köln şi din Düsseldorf, publicat în revista Cell Metabolism.

Studiu făcut inițial pe şoareci

Aceste alimente, de fapt, alterează centrii de recompensă ai creierului şi modifică răspunsurile creierului la acest tip de alimente şi, în consecinţă, scad dorinţa şi nevoia de a mânca diferite alimente. Prin urmare, aceste adaptări ale creierului pot creşte riscul de obezitate.

Dr. Marc Tittgemeyer, de la Institutul Max Plank pentru Cercetarea Metabolismului din Köln, unul dintre autorii principali ai studiului, a explicat motivul acestui mecanism pentru Medical News Today: „Un prim studiu pe şoareci a arătat deja că dieta poate schimba preferinţele personale şi recablarea circuitelor cerebrale. Am vrut să înţelegem dacă acest lucru s-ar putea întâmpla şi la oameni”.

Diferenţă de grăsimi la iaurt

Cercetătorii au împărţit participanţii la studiu - toţi cu o greutate normală - în două grupuri, timp de 8 săptămâni. Primul grup a mâncat iaurt bogat în grăsimi şi zahăr de două ori pe zi. În schimb, al doilea grup a primit iaurt cu conţinut scăzut de grăsimi şi zahăr de două ori pe zi.

În afară de asta, grupurile şi-au continuat dieta obişnuită. La participanţii din primul grup a existat o reducere semnificativă a dorinţei de a consuma alimente mai puţin grase. Astfel, a fost posibil să se evalueze impactul alegerilor alimentare asupra sistemului dopaminergic, calea cerebrală care activează centrii de motivaţie şi recompensă.

Legătura dintre alimente şi creier

„Studiul nostru arată că consumul zilnic pe termen scurt de alimente bogate în grăsimi şi zahăr afectează negativ preferinţele creierului nostru pentru alimente mai uşoare.

De asemenea, este surprinzător faptul că aceste alimente nu numai că rebranşează circuitele creierului care sunt activate ca răspuns la aportul alimentar, ci şi pe cele legate de învăţare”, a explicat dr. Tittgemeyer.