Dezideratul unui Spitalul Regional de Urgenţă, mai aproape de realitate: se va actualiza studiul de fezabilitate
- Scris de Teodora Demian
- 05 Sep 2015, 16:14
- Sănătate
- Ascultă știrea
Aflat la Cluj-Napoca pentru inaugurarea unui aparat modern şi performant de tomografie computerizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, ministrul Sănătăţii a dat asigurări privind construirea controversatului Spital Regional de Urgenţă.
Bănicioiu a precizat că în perioada imediat următoare se va actualiza studiul de fezabilitate privind edificarea noii unităţi spitaliceşti ce va reuni toate specialităţile medicale necesare în vederea rezolvării cazurilor complexe.
"Viitorul Spital Regional de Urgenţă de la Cluj se va face şi vă asigur asta deoarece au fost negociate fonduri europene, le vedeţi în acordul de parteneriat că sunt cuprinse. Banii sunt în buget pe programul operaţional, iar în două-trei săptămâni lansăm upgradarea de studii de fezabilitate. Erau nişte studii de fezabilitate făcute în urmă cu nişte ani de un alt ministru al Sănătăţii, care nu s-au mai pus în aplicare. Ca să nu mai pierdem timpul le upgradăm pe acelea la nivelul nevoilor din 2015 şi cât de curând se va da drumul şi la licitaţie, ceea ce înseamnă că spitalul îl veţi vedea ridicat", a declarat el.
Ministrul Sănătăţii a estimat că, în cazul în care nu vor exista noi piedici, noua unitate medicală ar putea fi inaugurată peste trei ani, costurile investiţiei ridicându-se la circa 150 de milioane de euro.
"Spitalul ar putea fi finalizat în trei ani, asta dacă nu luăm în calcul contestaţii, întârzieri, sper să nu fie vorba de aşa ceva. Costurile investiţiei vor fi date de studiile de fezabilitate, în funcţie de numărul de paturi, dacă vor fi 800 sau 1.000 de paturi, încă este o discuţie la acest nivel. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro, la care se adaugă alţi bani pentru dotări şi echipamente, printr-un acord cu Banca Mondială", a specificat Bănicioiu.
Spitalul Regional de Urgenţă, proiect vechi de 11 ani
Proiectul construirii Spitalului Regional de Urgenţă la Cluj a fost vehiculat în mandatul de preşedinte al CJ Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, noua unitate medical urmând să deservească judeţele din regiunea de nord-vest.
CJ Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.
După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei, Alin Tişe (PDL), a schimbat şi amplasamentul spitalului pe raza comunei Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, pe un teren de peste 14 hectare, dar lipsa finanţării guvernamentale a oprit şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.
Prezent la Cluj în luna mai a anului 2014, premierul Victor Ponta a dat asigurări că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă este unul "prioritar" pentru Guvern, alături de cele din Iaşi şi Craiova. Acesta ar urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.
În ianuarie 2015, senatorul PNL Alin Tişe a spus că e gata să demisioneze din parlament, dar numai după ce acelaşi lucru va fi făcut şi de parlamentarii PSD de Cluj, totul în sprijinul Spitalului Regional de Urgenţă. La o zi după, reprezentanţii PSD l-au acuzat pe Alin Tișe de "ipocrizie", în condiţiile în care "în anul 2007 asigura din postura de Prefect al Județului Cluj, răspicat, că în cel mult un an va începe construcția Spitalului."
La sfârşitul aceleiaşi luni, premierul Victor Ponta a declarat la Iaşi că va fi făcut un proiect comun pentru spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, România având alocate în acest sens 300 de milioane de euro de la Comisia Europeană, prin POR, iar autorităţile locale vor asigura infrastructura, terenul şi cofinanţarea.
În aprilie, deputatul social-democrat Aurelia Cristea susţinea că Spitalul Regional de Urgenţă va primi un sprijin de 100 de milioane de euro, prin Programul Operațional Regional, contribuţia Guvernului şi a autorităților locale. Jumătate din sumă, 50 milioane de euro, ar urma să fie contribuția Uniunii Europene, în timp ce alte 40 de milioane ar veni de la Guvern, iar restul de 10 milioane de euro de la autorităţile locale.
