Fumatul lasă "amprente" pentru toată viaţa. Ce se întâmplă la nivelul ADN-ului

Rezultatele unui studiu recent arată că efectele fumatului asupra ADN-ului sunt extinse, unele persistă mult timp după ce o persoană a renunţat la fumat.

Efectele nocive ale fumatului se răsfrâng aproape în fiecare organ al corpului și cresc dramatic riscul de a dezvolta boli respiratorii, cardiovasculare şi cancer. În consecință, fumatul poate reduce dramatic atât calitatea vieţii unei persoane cât și speranța de viață. 

Deşi, după numeroase campanii anti-fumat desfăşurate de-a lungul anilor, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de fumători, fumatul rămâne încă o epidemie globală care ucide aproximativ 6 milioane de oameni în fiecare an.

Cu toate că este bine cunoscut faptul că fumatul are un impact negativ pe termen lung asupra sănătății, mecanismele prin care se intamplă acest lucru nu au fost pe deplin elucidate. Studiile anterioare au aratat că metilarea ADN-ului, afectează gene care ar fi responsabile de boli coronariane şi pulmonare.

Potrivit American Heart Association, procesul de metilare al ADN-ului poate modifica funcția unei gene, fiind un mecanism important prin care organismul reglează expresia genelor. În consecinţă, cercetatorii au studiat efectele fumatului asupra procesului de metilare a ADN-ului.

Cercetatorii au masurat nivelul de metilare ADN-ului în probe de sânge prelevate de la aproape 16.000 de voluntari, inclusiv un grup de participanți la studiul Framingham Heart, urmărit de cercetători din 1971. Rezultatele au arătat că fumatul a dus la metilarea ADN-ului la mai mult de 7.000 de gene, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din genele umane cunoscute. Nivelurile de metilare a 1.405 de gene au fost statistic semnificativ diferite în rândul fumătorilor, comparativ cu persoanele care nu au fumat.

Aceste gene au fost puternic asociate cu boli cauzate de fumat, cum ar fi bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

S-a constatat că, în termen de cinci ani, nivelul de metilare ADN-ului la o persoană care a renunțat la fumat, a revenit la cele observate la persoanele care nu au fumat niciodată, în cele mai multe dintre zonele afectate.

Cu toate acestea, cercetatorii au identificat o serie de zone în care procesul de metilare a ADN-ului asociat fumatului a persistat chiar si dupa 30 de ani după ce persoana a renunțat la fumat. Foștii fumători au, prin urmare, în continuare, un risc crescut de a dezvolta anumite boli.

Aceste descoperiri ar putea permite dezvoltarea de noi terapii care vizează tocmai acele porţiuni din ADN care au fost afectate de metilare.

"Studiul nostru oferă dovezi incontestabile că fumatul are un impact pe termen lung asupra structurilor noastre moleculare, un impact care poate dura mai mult de 30 de ani, însă partea bună este că odată ce se renunţă la fumat, majoritatea semnalelor de metilare ADN-ului se reduc, ceea ce înseamnă că organismul încearcă să se vindece de efectele nocive ale fumatului", a explicat Roby Joehanes, de la Harvard Medical School.