Tratamentul unui bolnav de Parkinson - 3.000 de lei pe lună, o operaţie între 30.000 şi 80.000 lei
Preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie, Dafin Mureşanu, participă la de-a treia ediţie a Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor, care are loc în perioada 2 - 4 aprilie în Poiana Braşov şi la care participă specialişti din 11 ţări.
Acesta a arătat că, în România, sunt disponibile gratuit majoritatea medicamentelor necesare tratamentului bolilor neurodegenerative şi că există acces la medicaţie şi ghiduri terapeutice foarte bine organizate, precum cel al Societăţii de Neurologie din România, mereu actualizat cu cele mai noi recomandări din lume.
"De obicei, pacienţii au nevoie de terapie medicamentoasă costisitoare, pe toată durata vieţii, de reabilitare senzitivo-motorie şi cognitivă, de îngrijire şi supraveghere permanentă din partea altei persoane. Toate acestea presupun un efort financiar considerabil, greu de suportat de un sistem economic deficitar. În ceea ce priveşte tratamentul, acesta constă fie în terapii medicamentoase care pot depăşi suma de 3.000 de lei lunar, fie în operaţii care le pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, dar al căror preţ variază între 30.000 şi 80.000 lei. La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat la 13,9 miliarde euro", a spus Mureşanu.
Tratamentului medicamentos trebuie să i se adauge obligatoriu activitate fizică regulată, a mai spus acesta, precizând că mersul pe jos este una dintre cele mai bune metode de exerciţiu fizic, care în asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra condiţiei generale.
În ceea ce priveşte alimentaţia, se recomandă alimente cu conţinut bogat în fibre (legume, pâine integrală, cereale) şi un aport bogat de lichide pentru a preveni constipaţia.
"Trebuie precizat că, deşi boala Parkinson este o afecţiune cronică, tratamentul medicamentos aplicat corect şi suportul familiei şi al prietenilor pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei şi menţinerea unei calităţi acceptabile a vieţii pacientului. Din punctul meu de vedere, suportul pentru pacienţii care suferǎ de boala Parkinson este foarte important", a adăugat Mureşanu.
Pacientul, dar şi familia acestuia pot apela la un psiholog, atunci când depresia, anxietatea sau stările de panicǎ domină tabloul clinic. De asemenea, existǎ grupuri de suport specializate în care oamenii cu aceeaşi suferinţǎ fac schimb de informaţii şi îşi oferǎ sprijin reciproc, a mai spus medicul.
Boala Parkinson este o afecţiune cronică a sistemului nervos, cu evoluţie de lungă durată, progresivă la care simptomatologia se agravează în timp. Nu este o afecţiune contagioasă sau cu transmitere genetică - deşi factorii genetici pot avea un rol în dezvoltarea sa. Există anumiţi factori de mediu incriminaţi, în special anumiţi compuşi toxici care pot include procesul acelerat sau prematur de îmbătrânire şi interacţiunile induse de medicamente sau substanţe toxice. Cauzele bolii nu sunt pe deplin cunoscute şi există o multitudine de tipuri de Parkinson.
Cauzele bolilor neurodegenerative sunt, în principiu, fie necunoscute, fie genetice. Nu se ştie cu exactitate ce anume declanşează procesele de degenerare neuronală care se soldează cu apariţia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Coreea Huntington este o boală autosomal-dominantă ceea ce înseamnă ca un descendent direct al unui bolnav cu această afecţiune are o şansă de 50 la sută de a moşteni boala. În cazul bolii Parkinson, doar 5 la sută din totalul cazurilor sunt din cauza mutaţiilor genetice. Procentul este şi mai redus în cazul bolii Alzheimer.
Prevenţia este bună indiferent de moştenirea genetică, în sensul că trebuie combătuţi anumiţi factori care pot agrava bolile neurodegenerative precum hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, sedentarismul, expunerea la diverse substanţe chimice, traumatismele cerebrale.
Conform ultimului raport Pharmaceutical Research and Manufacturers of America, în prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. În categoria noilor terapii ar putea fi inclusă şi intervenţia chirurgicalǎ.
Aceasta este o opţiune doar atunci când tratamentul medicamentos nu mai controleazǎ simptomele. Dupǎ intervenţia chirurgicalǎ, de obicei pacientul reîncepe tratamentul medicamentos. Intervenţia constă în stimulare electrică cerebrală profundǎ, procedurǎ ce este aplicatǎ pacienţilor într-un stadiu avansat al bolii.
În ceea ce priveşte terapiile prin transplant celular, aceastea se afla încă în faza experimentală, beneficiile clinice fiind neclare.
La nivel mondial, sunt aproximativ şase milioane de pacienţi cu boala Parkinson. Numai în China există mai mult de 1,7 milioane de persoane cu această afecţiune. În Europa se estimează că sunt în prezent peste 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, iar numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, potrivit lui Mureşanu.
În România, potrivit ultimelor date, sunt trataţi peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson.
