Se vrea o nouă autostradă în România. Ce este Autostrada Dacilor și ce orașe ar urma să lege

Noua autostradă propusă pentru România. Ce traseu ar avea Autostrada Dacilor. 

Un nou proiect de infrastructură rutieră, denumit Autostrada Dacilor, ar urma să traverseze județul Hunedoara și să lege principalele localități din Valea Jiului: Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, potrivit cineconstruieste.ro. 

În prezent, investiția există doar la nivel de proiect legislativ. Nu are încă studiu de fezabilitate, indicatori tehnico-economici aprobați și nici o sursă de finanțare confirmată.

Proiectul de lege nu obligă Guvernul să înceapă imediat lucrările, ci mandatează Ministerul Transporturilor să inițieze procedurile administrative și să elaboreze documentația necesară. Înainte ca lucrările să poată începe, Autostrada Dacilor trebuie să parcurgă toate etapele legislative și administrative prevăzute de lege.

De ce este considerată necesară pentru Valea Jiului?

Inițiatorii proiectului invocă situația economică și socială dificilă a microregiunii. Valea Jiului se confruntă de peste trei decenii cu un declin accentuat, început odată cu restructurarea industriei miniere.

În plus, angajamentele asumate de România în cadrul tranziției energetice prevăd închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030–2032, ceea ce ar putea duce la pierderea a aproximativ 5.550 de locuri de muncă directe.

În prezent, accesul rutier în Valea Jiului se realizează aproape exclusiv prin DN66, un drum intens circulat, cu sectoare montane care limitează viteza de deplasare și capacitatea de trafic.

Cea mai apropiată autostradă, A1, se află la aproximativ 80 de kilometri de Petroșani, distanță care se parcurge în peste 70 de minute. Nici transportul feroviar nu reprezintă o alternativă rapidă, deoarece pe magistrala Simeria – Filiași există numeroase restricții de viteză, iar o călătorie până la București durează cel puțin șase ore și jumătate.

Susținătorii proiectului afirmă că noua autostradă ar separa traficul greu de cel local, ar crește siguranța rutieră pe coridorul Deva – Petroșani și ar contribui la dezvoltarea economică a regiunii prin valorificarea patrimoniului istoric și natural. Traseul ar urma să conecteze, pe același coridor, Cetatea dacică de la Bănița, sit aflat în patrimoniul UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor.

Finanțarea ar urma să fie asigurată etapizat, din Fondul pentru o Tranziție Justă, programele europene dedicate infrastructurii de transport, bugetul de stat și alte surse. Deocamdată, însă, niciuna dintre aceste surse nu este confirmată sau alocată.

Din perspectivă socio-economică, proiectul are o justificare solidă. Valea Jiului este una dintre cele mai izolate și vulnerabile microregiuni din România, iar închiderea minelor, fără alternative economice viabile, riscă să accentueze declinul. O infrastructură rutieră modernă ar putea facilita reconversia fostelor platforme industriale și ar putea contribui la reducerea migrației forței de muncă tinere și calificate.

Totuși, implementarea proiectului rămâne incertă. România are deja în derulare sau în pregătire numeroase proiecte majore de autostrăzi și drumuri expres, care concurează pentru aceleași resurse financiare europene și bugetare. Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Moldovei (A7), Autostrada Unirii (A8) și drumurile expres din Dobrogea și Moldova absorb deja investiții de ordinul miliardelor de euro.

În aceste condiții, un proiect nou, fără studiu de fezabilitate și amplasat într-o zonă montană cu geologie complexă, are un orizont realist de realizare de cel puțin un deceniu.

În paralel, pe același coridor de transport, CFR pregătește modernizarea căii ferate Craiova – Caransebeș. Pentru execuția lucrărilor, circulația pe tronsonul Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș va fi întreruptă timp de cinci ani, pe o distanță de 111 kilometri.

De asemenea, pe DN66, proiectul Drumului de Mare Viteză Filiași – Lugoj se află încă în faza studiului de fezabilitate, care a ajuns la un stadiu de aproximativ 28–32% după trei ani de elaborare.

În acest moment, Autostrada Dacilor rămâne un proiect cu miză politică și o intenție de dezvoltare, însă nu poate fi considerată încă un proiect de infrastructură aflat în fază de implementare.