Victimele acuzaţiilor de astăzi pot deveni foarte bine acuzatorii etapei viitoare, nu cred în puritanismul campionatului românesc, acolo unde cei aflaţi la vârf vor fi mereu muşcaţi de fund de cei din urmă. Lăsaţi Steaua să urce pe primul loc şi veţi vedea cum toate acuzaţiile asupra CFR-ului dispar subit, iar în percepţia generală adversarii nu se mai predau, iar arbitrii nu îi mai ajută. Niciunul dintre acuzatorii CFR-ului nu este mai presus de acesta din punct de vedere al corectitudinii sau metodelor folosite în campionat.
Cred că CFR-ul face mai mult rău individului decât fotbalului. Odată intraţi în marea familie CFR-istă, oamenii devin celule active în promovarea marii minciuni: societatea sportivă bazată pe criteriul victoriei. Capătă un discurs injectabil în care performanţa obligatorie este unicul judecător şi validează de la sine conducătorii clubului, fotbaliştii şi, bineînţeles, publicul! Un narcisism dus la extrem ce nu are nimic în comun cu valorile sportului, cu fair-play-ul şi care este adevăratul generator de ură în Cluj!
Ce relevanţă are dacă CFR a trântit sau nu partida cu Oţelul? Cine din acest campionat nu o face? Cred că grija noastră, a clujenilor, ar trebui să fie salvarea cât mai multor suflete rătăcite în Gruia, nu pedepsirea unui club la fel ca toate celelalte din vârful clasamentului. O exorcizare ce se anunţă de lungă durată!
