Fiecare zi care precede Învierea Domnului este plină de semnificații pentru creștini. Miercurea din săptămâna Patimilor amintește de ziua în care Iuda Iscarioteanul l-a vândut pe Iisus Hristos pentru 30 de arginţi.
Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr, ziua în care Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr.
Cunoscută și sub numele de Blagoveștenie sau Ziua Cucului, această zi amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
ÎPS Andrei Andreicut a transmis tradiționalul mesaj de sărbătorile de iarnă, Crăciunul și Anul Nou și i-a îndemnat pe credincioși să cultive pacea, armonia și buna înțelegere.
În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda.
Crăciunul este celebrat din antichitate ca dată a naşterii lui Iisus Hristos, iar, în timp, a devenit şi o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și primirea darurilor de la Moș Crăciun.
Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat marţi că prescura de Paşte poate fi luată vineri şi sâmbătă din locurile special amenajate în afara bisericilor.
Pe 25 martie a fiecărui an, biserica sărbătorește Buna Vestire, momentul în care Arhanghelul Gavril a anunţat-o pe Fecioara Maria că va da naştere Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Duminică, ortodocşii prăznuiesc Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim.