Finanţările publice pentru instituţiile de cultură din România sunt insuficiente pentru a asigura şi salariilor artiştilor şi pentru realizarea de noi producţii în fiecare stagiune. O altă problemă stringentă vizează starea deplorabilă a clădirilor de spectacol. Este şi situaţia Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Brâncuşi, cine mama naibii e Brâncuşi? Zeu la Paris, rege la New York, minune la Tokio. Lepros la Bucureşti, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră!

Juriul format din 12 experţi "independenţi" a recomandat ca titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 să îi revină Timişoarei. ZIUA de Cluj a aflat cum a fost "răsturnat votul" în favoarea oraşului de pe Bega şi cine a avut la îndemână mecanismele de influenţare a votului.

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, organizator principal al competiției fiind Ministerul Culturii condus în prezent de Corina Şuteu.

Cele patru oraşe din România ajunse în finală sunt Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Ministrul Culturii, Corina Șuteu, a precizat joi că 17.000 de persoane au donat în campania de strângere de fonduri pentru "Cumințenia Pământului", subliniind că scopul acestui demers este acela de a face oamenii conștienți de participarea la actul cultural.

La începutul anului, Ministerul Culturii anunța că printre proiectele prioritare pentru anul 2016 se află și modernizarea clădirii Teatrului Naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, clădire ce necesită intervenții de urgență. Un consilier local a trimis o solicitare ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, prin care dorește să afle dacă s-au făcut demersuri pentru realizarea acestui obiectiv.

Reprezentanți ai sectorului cultural independent din artele spectacolului, între care și nume din Cluj, îi cer Ministrului Culturii ca în alcătuirea comisiilor care vor lucra anul acesta la modificările legislative de care depinde viitorul scenei românești să numească și oameni din rândul lor. Acesta le răspunde că vor fi tratați că parteneri în acest proces de reformare a sistemului în care funcționează artele performative.

Ministerul Culturii a anunţat că va lansa în premieră anul acesta o linie de finanţare pentru industriile şi comunităţile creative, în acest sens urmând să aibă loc două sesiuni de selecţie, în limita a 500.000 de lei fiecare.