Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare, este prăznuită pe 15 august, este una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine. Pe lângă semnificaţia religioasă a sărbătorii, în Transilvania şi alte regiuni ale ţării sunt cunoscute o serie de obiceiuri şi superstiţii populare.

SÂMBĂTA MARE este ultima zi dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale de Paşti. Iată câteva supersiții ale acestei zile.

Superstiția, în acest caz, combină o teamă față de zilele de vineri și frica de numărul 13, care este numită şi Triskaidekaphobia.

Ajunul anului nou este prilej de petrecere pentru toți românii. Este o zi importantă a anului, cea în care tragem linie, analizăm ce am făcut în ultimele 365 de zile și ne stabilim țintele pentru viitor. De aceea, trebuie să sărbătorim această trecere conform tradițiilor, pentru ca următorul an să fie unul de excepție. Nu trebuie să credeți în superstiții, dar bifarea unor obiceiuri nu are cum să strice.

De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie.

Trecerea în noul an este încărcată de o mulţime de superstiţii, după care oamenii s-au ghidat de fiecare dată. Iată ce nu trebuie să faci de 1 ianuarie, potrivit site-ului crestinortodox.ro.

Unii oameni respectă cu sfințenie, pe 31 decembrie, o serie de tradiţii şi superstiţii ca să aibă noroc în următorul an.

Sărbătorile dragostei sunt de import. Am luat Valentine's de la americani şi Dragobetele de la olteni.

Mai puţin de 20% dintre români se consideră superstiţioşi, dar 61% recunosc că urmăresc horoscopul, 46% cred în sfârşitul lumii şi 44% spun că au avut vise premonitorii. Sunt doar câteva date dintr-un sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pentru identificarea supestiţiilor românilor.