A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"

A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
sursa - https://www.facebook.com/p/Rachis-Wild-Ranch
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"
A ”reînviat” un sat părăsit din Transilvania, la graniţa judeţului Cluj: "Am folosit doar piatră, lemn și var stins"

Legat sufletește de locurile în care a copilărit, la bunicii din Rachiș, un cătun aflat la graniţa judeţelor Alba şi Cluj, un transilvănean și-a pus în gând să reînvie satul, să-l resusciteze și să-i dea un suflu nou. 

Depopularea satului Rachiș a început mai demult, cândva, prin anii ‘60, odată cu industrializarea României și cu mirajul toaletei din casă ce înlocuia tradiţionala „budă” din curte. Chiar dacă mulți oameni nu-şi părăseau locuinţele de la ţară, copiii lor luau calea şcolii de la oraş și, rămași acolo, deveneau „domni de oraș”, relatează ziarulunirea.ro povestea satului din Transilvania.  

La început a rămas părăsită şcoala. Populația s-a rărit, aproape a dispărut. Acum câțiva ani mai avea doar trei săteni care locuiau efectiv în el și vreo 3 sau 4 care aveau adresa de buletin acolo, dar locuiau la oraș la copiii sau nepoții lor. 

Iulian Docea și-a pus în gând să reînvie satul, să-l resusciteze și să-i dea un suflu nou, urmărit permanent de amintirea bunicilor, de copilăria petrecută în Rachiș. Acesta a muncit zeci de ani în străinătate și a strâns ban lângă ban, iar în urmă cu 10 ani s-a pus pe treabă. A început cu casa bunicilor lui. Apoi a mai cumpărat câteva proprietăţi aflate în ruină și le-a restaurat.

„Mi-a plăcut aici, în sat, la bunici. Și acum am amintiri plăcute cu vremurile în care, copil fiind, colindam pădurile, păşunile și prindeam raci și pești pe vale. Bunicul meu, cea mai înţeleaptă persoană pe care am cunoscut-o vreodată, omul cu care am petrecut aproape toată copilăria, omul care m-a învățat principiile de bază ale vieții, a trăit aici. Dumnezeu să-l odihnească.

Îmi doresc neapărat să refac totul așa cum era odinioară. Vreau să reclădesc, să construiesc, să restaurez cât se poate mai mult, fără a folosi materiale moderne gen rigips, adezivi etc. Am folosit doar piatră, lemn și var stins (de la Poiana Aiudului), așa cum făceau odinioară locuitorii satului. Doresc să aibă unde să vină în vacanțe copiii mei, să prindă drag și să se învețe cu valorile pe care numai satul le poate avea și le poate conserva, așa cum am făcut și eu în copilărie”, mărturiseşte Docea pentru sursa citată. 

Citeşte AICI întreaga poveste a antreprenorului care se luptă din toate puterile și cu tot ce are ca  satul Rachiş din Transilvania să nu piară.

Comenteaza